Ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei, NeoComunism: renunțarea psihologică la proprietate- dezrădăcinarea

Când vorbim despre modă, printre primele imagini care se nasc în mintea noastră sunt legate de haine, de top-modele care transcend condiţia omenescului, de podiumuri exagerat de luminoase, de celebrităţi care defilează în jurul nostru în veşminte care mai de care mai preţioase, conducând o imagine personală pe cât de strict pusă la punct, pe atât de impunătoare — acest aspect direcţionat fie într-un sens pozitiv, fie negativ.

Felul în care, în general, hainele vorbesc despre om reprezintă primele impresii pe care ni le creăm în ceea ce priveşte impactul modei asupra individului, iar mai apoi asupra colectivităţii din care acesta face parte. Evoluţia modei este în strânsă legătură cu conştientizarea diacronică a propriei noastre sexualităţi, cu forţarea, ridicarea unor bariere personale şi sociale, la fel cum Renaşterea a şocat lumea artei cu promovarea nudului, cu sfidarea dimensiunilor limitate şi pudice ale societăţii.

The Rhetoric of Clothing. Editura Augusta, Timişoara,p.

NeoComunism: renunțarea psihologică la proprietate- dezrădăcinarea

Dicţionar de sociologie, Univers Enciclopedic, Bucureşti Conştientizarea amplei sale extinderi în lumea ştiinţelor sociale şi în artă a creat un nou val de interes pentru cercetători, apropiindu-se tot mai mult de consumator şi înţelegând adevărata valoare ştiinţifică a modei.

Mulţi încă o consideră ca o ocupaţie superficială a femeilor care dezvoltă o pasiune nebunească pentru cumpărături şi look-ul lor şi chiar a unor bărbaţi, consideraţi, de altfel, efeminaţi sau cu o orientare sexuală diferită de a majorităţii, demontând în acest fel orice încercare de a se apropia de ea ca un real obiect de studiu.

Introducere 1. Psihologia consumatorului și dimensiunea artistică a shoppingului Dialogul dintre arhitectură și designul vestimentar Design vestimentar Dualitatea arhitect - designer vestimentar

Moda aduce, probabil, cele mai bune exemple de suprapunere a două coordonate importante în profilul unui consumator, mai ales cel al secolului XXI: expresia şi esenţa sau conţinutul, forma şi fondul, dacă judecăm în termenii lui Titu Maiorescu. Totuşi, impactul puternic al consumului în masă a trendurilor din modă a transformat individul într-o expresie a masei şi mai puţin a ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei.

Moda din România nu are o istorie atât de pregnantă şi ancorată în cultura naţională, drept pentru care atenţia acordată acestui subiect a fost una superficială, prea puţin discutată la nivel academic, ştiinţific. Fiind o societate însetată de spectacol, de extraordinar, de poveşti scadaloase în care sunt implicate celebrităţi, s-a ignorat în mare parte importanţa efectivă a acestui fenomen numit modă şi pe care prea mulţi îl pronunţă cu o doză de sarcasm şi ignoranţă în voce.

Moda românească s-a propulsat ca un act de sine stătător recent, abia în perioada post-comunistă.

Ce este asta

Interesul pentru aparenţa personală a fost mereu prezent, însă nu a fost susţinut de o economie care să promoveze stiluri de vestimentaţie prea ieşite din comun. Minimizarea diferenţelor de clasă într-o societate comunistă ca cea românească ante a reprezentat, practic, cea mai evidentă şi puternică motivaţie a neconştientizării fenomenului modei, acesta neputându-se manifesta într-un spaţiu demografic în care elitele îşi manifestau statutul social prin implicarea politică, şi nu prin înclinarea spre modă.

Abia după Revoluţie şi după instalarea practicilor capitaliste în acest spaţiu proaspăt ras de ultimele urme de comunism, moda a pătruns ca un curent nou, ce aducea cu sine înfăţişarea unei schimbări de viitor şi o speranţă de viaţă occidentală.

Conținutul acestui site dăunează grav ignoranței sociale. Citiți cu discernămînt pentru Identitate Personalitate Trezvie NeoComunism: renunțarea psihologică la proprietate- dezrădăcinarea Azi am avut o discuție în contradictoriu pe tema: sunt Uber și AirBnB forme de renunțare la proprietatea privată, în beneficiul altora? Răspunsul meu este DA.

Aceşti 22 de ani de încercări de reinventare, de căutare a unei noi identităţi naţionale au însemnat o continuă luptă între generaţiile ante şi post-Revoluţie, între tradiţional şi modern, între conformism şi curaj de depăşire a propriei condiţii impuse de un sistem de autoritate deja mort.

Cercetarea istorică în ceea ce priveşte evoluţia costumului rezidă în două mari arii de studiu — în reprezentarea vizuală şi în textele literare cu caracter descriptiv.

Cum a apărut psihologia ca știință? Istoria psihologiei. Marii psihologi

De la sculptură, pierderea vederii la un ochi în timpul somnului, la opere de pictură, la diferite monumente şi alte tipuri de dovezi vizuale, istoricii din domeniu s-au preocupat a observa anumite tendinţe şi puncte centrale de interes şi comportament în vestimentaţie, iar pe de altă parte, cărţi, comentarii, corespondenţă personală, piese de literatură poezie, proză, dramă au oferit o bună perspectivă asupra unui traseu pe care costumul, vestimentaţia, moda l-au parcurs.

Evident, totul a ţinut, până la urmă, de şabloanele de interpretare a nenumăraţi istorici, care au perceput elementele de studiu în moduri diferite şi care, de multe ori, se contraziceau. Moda ca proces de comunicare Despre existenţa unei dimensiuni comunicative a modei 8 au vorbit specialişti din diverse arii de cercetare, precum istoria, antropologia, sociologia, identificându-se astfel trei direcţii principale de studiu: 1. Rolul pe care moda îl joacă drept vehicul pentru comunicare 2.

Limbaj al comunicării 3. Semnificatul comunicativ al modei Tot ceea ce ne defineşte pe noi, ca entităţi unice şi ca membri ai unei societăţi, se focalizează în jurul unui continuu şi permanent proces de comunicare, în orice formă a sa. Fie că vorbim despre comunicare intra sau interpersonală, comunicare în masă, comunicare verbală, non-verbală sau paraverbală.

Aceste tipuri de comunicare, prin toate dimensiunile lor, pot fi extinse şi spre alte domenii, precum cel al modei. Da, moda poate fi considerată şi a fost tratată de importante personalităţi ai ştiinţelor sociale, precum Malcolm Barnard, Georg Simmel, Blumer sau Veblen, drept un proces de comunicare socială, atribuindu-i câteva caracteristici destul de importante privind organizarea socială, transmiterea valorilor atât pe axa timpului, cât şi în plan spaţial, crearea de identitate individuală şi colectivă, completarea listei de elemente ce alcătuiesc o cultură şi altele.

Cartea cercetătorului britanic reprezintă una din cele mai de seamă studii ale modei din contemporaneitate, explicând faptul că moda este mult mai mult decât o 8 Natalia Quintas Froufe, Eva Quintas Froufe.

Cum a apărut psihologia ca știință? Istoria psihologiei. Marii psihologi

La dimensión comunicativa de la moda: apuntes del caso español, ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei publicat în revista Zer, vol. Fashion as communication, ediţia a doua, publicată de Routeledge, New York,p.

• Olimpia Urdea Veşmântul între imitaţie şi identitate socială Asist.
• Modă - Wikipedia
• Ele sunt utilizate, în baza unor norme — referitoare la activitatea psihodiagnostică —solid fundamentate, de specialişti din laboratoare de testare psihologică, clinici, cabinete de profil etc.
• Relatia dintre vestimentatie si personalitate Relatia dintre vestimentatie si personalitate De Carmen Ionescu, psiholog principal Obiectele de vestimentatie sunt lucruri pe care ai ocazia sa le observi in permanenta, ori de cate ori ai de-a face cu cineva.
• Cum a apărut psihologia ca știință?
• moda ca designer socio-cultural cultura celebrităţilor în - Ekphrasis
• Scurt istoric[ modificare modificare sursă ] Chiar dacă interesul oamenilor pentru modă a fost și este prezent de mii de ani, această industrie a început să capete contur mai târziu, prin jurul anilor

Pe de o parte, moda se constituie pe întregi seturi de valori şi de simboluri cât mai generic cunoscute şi acceptate, asta pentru a fi accesibilă cât mai multor spaţii culturale, fără ca acestea să fie lezate în vreun fel. În baza acestor valori şi simboluri, individul selecteză acele elemente care îi trezesc un interes deosebit şi care sunt compatibile cu propria construcţie ca om, astfel alcătuindu-şi un avatar, o imagine, o personalitate exterioară, prin care se comunică pe sine sieşi şi celorlalţi.

De ce sieşi? Credem noi, crearea unei identităţi exprimă, înainte de toate, o comunicare intrapersonală, un proces de cunoaştere interioară extrem de profund şi amplu, deoarece, aşa cum vom vedea ulterior în explicarea modelului comunicării propus de Gerbner, conţinutul nu poate exista fără formă, dar nici forma nu are autenticitate fără un conţinut compatibil şi veritabil, cu care să intre în deplină inderdependenţă.

Până atunci, dacă ar fi fost să rezum beneficiile psihologiei, aş fi ales formula analizei tranzacţionale: eu sunt OK, în timp ce şi voi sunteţi OK. Nu ştiu cum sună asta pentru voi, dar pentru mine, care sunt o optimistă convinsă, pur şi simplu nu era îndeajuns! După cum spuneam, am descoperit şi psihologia pozitivă.

Malcolm Barnard propune, în lucrarea sa, două viziuni legate de semnificaţia modei şi a vestimentaţiei, menţionând că acestea sunt legate, în primul rând de frumuseţe şi de conştientizarea acesteia ca dimensiune intrinsecă a fiinţei umane, dar mai ales de nevoia exprimării acesteia prin exploatarea potenţialului exterior al fiecărei persoane.

O primă afirmaţie este aceea că moda şi vestimentaţia reprezintă ceva ce individul îşi doreşte şi îl consideră atrăgător, iar pe de altă parte, reprezintă şi practici pline de farmec şi în acelaşi timp, demne de respect. A doua viziune reflectată de Barnard este legată de ideea că moda este doar un joc decepţionant şi exploatativ, condus de elite, de intelectuali.

Povestea psihologiei pozitive

Astfel, se vorbeşte despre ambivalenţa modei şi a vestimentaţiei, producţia creativă primind două dimensiuni diferite — pozitivă şi negativă. Williams 11 consideră că acest răspuns dihotomic dat creativităţii sau producţiei culturale are o istorie lungă şi poate fi regăsită atât în teorie, cât şi în prejudecăţile de la nivelul societăţii.

1. Povestea psihologiei pozitive | alexandra-alec.ro
2. Teste psihologice, psihoteste şi aşa-zise „teste psihologice” - alexandra-alec.roia
3. moda ca designer socio-cultural cultura celebrităţilor în - Ekphrasis

Ibidem, p. Malcolm Barnard. În acest punct ţinem să îl contrazicem pe Barnard; cultura nu are un punct final, perfect, pentru simplul fapt că stimulii angrenaţi în grupurile formate în societate se raportează la un mediu, la un univers în continuă schimbare.

Este greşit, totuşi, să nu cunoaştem punctul maxim în care umanitatea poate ajunge?

Cele mai accesate psihoteste:

Care este limita de sus? Dar cea de jos? Aşadar, moda şi vestimentaţia sunt nişte forme de comunicare şi, aşa cum susţine şi Malcolm Barnard, moda nu este o comunicare vorbită sau scrisă, cu toate că unele haine au sloganuri şi etichete pe ele. Din acest punct de vedere, moda se asociază mai mult cu una din tipologiile comunicării, anume cea non-verbală, manifestându-se mai mult la nivel de observaţie şi percepţie tacită.

•  - Сегодня здесь все идет кувырком.
• Metode de tratament cu miopie
• Disertatie | Dissertation by Corina Nicolae - Issuu
• Oftalmolog lipit

Moda se foloseşte de vestimentaţie pentru a-şi crea un limbaj propriu, cu expresii şi combinaţii de simboluri care construiesc anumite mesaje şi, în ceea ce este moda din punct de vedere al psihologiei de mijloacele de comunicare alese, percepţia va diferi de la individ la individ, de la grup la grup, de la societate la societate. În ciuda faptului că ideile, principiile, credinţele, atitudinile mai vechi nu s-au consumat imediat, noile trenduri sociale aveau să ocupe locul acestora nu după foarte mult timp.

Astfel, femeile au început să se simtă mai încrezătoare şi mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, prin eleganţă, prestanţă, maniere, însă aceste credinţe erau 13 Fred Davis.

Stofa Diavolului. O istorie a dungii şi a ţesăturilor vărgate, Institutul European, Iaşi,p.