Falsa miopia tem cura

ISBN Ele sunt cioburi de tråiri, de sentimente izvorâte dintr-o lungå perioadå de timp, acoperind peste patru decenii de via]å transpuse în nota]ii, såvâr[ite într-un jurnal.

S-au adunat şase baritoni care se sprijină unul de altul şi se prefac că-şi scapă partiturile pe jos. Boloveanu cânta înainte la orgă, numărându-şi din ochi baritonii. Fosil încearcă să se strecoare afară.

A[adar, rândurile care urmeazå î[i trag seva din însemnårile fåptuite în acele caiete, falsa miopia tem cura învârstate fiind cu gânduri [i cåutåri existen]iale, cu nedumeriri [i zbateri inerente oricårei vie]i derulate în vremuri atât de tulburi, ciudate [i pestri]e precum cele din ultimele douå decenii.

A[a încât, vie]uirea acestora nu se putea så nu må ducå la mari descumpå- niri, apoi la uimiri! Or, de aici [i pânå la scris, ca act defulator, nu mai este decât Borges 6 Nori în derivå Despre mine [i despre anotimpuri 1 În tot ce må înconjoarå îmi caut propriu-mi suflet; må bucur nespus de mult când må regåsesc într-o adiere de vânt discretå care înfioarå frunze abia i]ite la început de florar… Apoi, mai târziu, îmi place så må regåsesc în vesele triluri de påsåri, în tunete [i în norii gråbi]i care varså potop de ploaie peste însetata naturå.

Må încântå, mai apoi, ivirea surâzåtoare a soarelui, dupå ce ploaia a trecut tot a[a de subit precum a [i venit. Må cople[e[te, mai târziu, parada culorilor de la finele de råpciune [i aerul de cristal al dimine]ilor. Cåderea lene[å, resemnatå, a frunzelor îmi evocå scurtimea vie]ii, vegetale [i umane… Vine, apoi, grabnic, frigul învåluitor, pustiitor, a tot ceea ce a fost atât de delicat [i de încântåtor.

Sosesc curând [i primii fulgi de omåt învârtejindu-se în aerul vaporos [i umed, acoperind, uniformizând totul în alb: rece [i falsa miopia tem cura.

• Calaméo - Nori în derivă
• EFIGIE DE PICTOR DAN HATMANU - PDF Kostenfreier Download

Despre iernile de altådatå 2 Unde sunt iernile cu zåpezile îmbel[ugate, când såniu]ele zburau ca vântul, våzduhul spintecat biciuindu-ne [i pi[cându-ne obrajii, dureros [i parcå în du[månie, urlându-ne, [uierându-ne în urechile mu[cate de ger, vrând parcå så ne smulgå capetele de pe umeri? Lectura cår]ilor mi-a provocat apropieri nevåzute cu oameni de altådatå, cu tråirile, cu gândurile [i cu sim]åmintele acestora: durerea [i bucuria lor fiind [i ale mele.

Am apreciat, [i apreciez, scrierile care mi-au îmbogå]it gândirea, sim]irea [i voin]a, încercând så må bucure de via]å. De aceea, de cele mai multe ori, coborând din lumea închipuitå a scrierilor, în lumea cea realå, am suferit [ocul crunt al realitå]ii crude, [fichiuitoare, neiertåtoare. În tot ce am fåptuit, pe tårâm spiritual, råzbat anii copilåriei, råsunetul acelor timpuri atât de îndepårtate [i, totu[i, atât de apropiate inimii mele! Despre zgomotul secundelor 4 Un foarte mare neajuns al felului meu de a fi, de a privi lumea, via]a, este teama de viitor, de ceea ce îmi rezervå ziua de mâine.

Tabel psihosomatic

Så perseverez, cu orice pre], låsând temerile deoparte, fårå teamå de ridicol [i de e[ec, întrucât ceea ce aståzi pare a fi naiv sau comic, mâine poate deveni un succes aplaudat. Timpul, timpul se gråbe[te nåucitor… Secundele picurå cu un zgomot infernal, sfâ[iindu-mi inima.

Cel care se cunoa[te pe sine este iluminat. Cel care învinge oamenii falsa miopia tem cura puternic; cel care se învinge pe sine este foarte puternic. Despre ce e bine a se evita 6 În via]å, [i în chestiunile literare, este bine a se evita gravitatea, sobrietatea. Må zbat pentru a ocoli aceastå molimå sinistrå, înså ea revine, de fiecare datå, cu îndârjire, nåpådindu-må.

Lupta cu propriu-mi demon, cu propriile mele nemul]umiri, insatisfac]ii [i nåzåreli, altele decât cele probleme de vedere majoritå]ii oamenilor, starea mea de ve[nic nesatisfåcut, combinatå cu o sensibilitate deosebit de acutå, må transpune falsa miopia tem cura situa]ie de vulnerabilitate teribilå, dezastruoaså.

Despre ce cau]i [i ce anume gåse[ti 7 Bårbatul cautå nevasta-alifie, nu nevasta-cactus De aici [i imensul excedent de femei-cactus libere pe toate meridianele. Pânå la urmå e[ti ceea ce dåruie[ti, nu ceea ce påstrezi… Despre vane închipuiri 9 Multele, prea multele mele iluzii îmi între]in focul suferin]ei; prin urmare, ar fi util, [i nimerit, så-mi extirp analize oftalmologice închipuiri care îmi schilodesc sufletul de atâta amar de vreme.

Mi-am dat seama cå må îngroze[te mai mult plåsmuirea-mi zånaticå decât realitatea, ce-i drept cruntå [i ea, înså cu mult mai tolerabilå decât tiranicul, nåstru[nicul gând. Din pricina acestor gânduri chinuitoare, sufletul meu stå ghemuit, chircit ca un melc în cochilie dupå ce a încasat un bobârnac zdravån în antene. Chiar de sunt pirpirii, nådejdile nu trebuie så må påråseascå nicicând. Datoria mea supremå este så fiu fericit, spulberându-mi neuitarea.

Så merg, cu orice pre], doar înainte, uitându-mi trecutul. Så nu må mai justific [i så nu må mai plâng! Despre vremuri [i gråmada de bålegar 10 Prea mul]i nori s-au adunat deasupra sufletului meu, [i aceasta cam de multå vreme, ei neîndurându-se a se risipi… Nervii mei, inteligen]a mea, atâta câtå oi mai avea, refuzå cu îndåråtnicie aceste vremuri bizare, [ubrede, anapoda.

Cât despre mândria mea, din tinere]e, [i de dupå, aceasta se aseamånå teribil de mult cu cea a coco[ului pintenat coco]at pe gråmada cea mare de bålegar din ograda cu oråtånii!

Este important să trageți concluziile corecte și să credeți în voi înșivă

Despre dorin]e 11 Mi-e plinå inima de vânåtåi, de cicatrice, de pe urma loviturilor primite… Depun mari eforturi pentru a-mi împlini douå dolean]e: aceea de a uita [i de a putea spera. Despre ce am învå]at pe din afarå 12 Pe de rost [tiu numai dorul [i triste]ea care må cuprind înåbu[indu-må. În toatå existen]a mea nu am [tiut så må lupt decât cu mine însumi, nu prea am reu[it så må impun altora, nereu[ind aproape niciodatå ca så fiu convingåtor în demersuri.

Am [tiut, m-am priceput, în schimb, så sufår precum un câine lingându-[i rånile în singuråtate! Despre copilåria-mi… 13 În fond, copilåria mea nu cum să corecteze hiperopia pentru un copil mic fost una fericitå, nebucurându-må de soarele cald al tandre]ei, al afec]iunii.

Nori în derivă

Am fost, în schimb, potopit de interdic]ii [i de exigen]e de tot soiul. Despre veveri]a captivå 15 În vizitå la un cunoscut, coleg de breaslå… La capåtul coridorului zåresc un superb [i, totodatå, ginga[ locuitor al pådurii: o veveri]å captivå într-o colivie!

Dorul ei de brad råzbate din fiecare salt, atât de crunt [i radiația electromagnetică a afișajului la vedere drastic limitat! Iatå-må: un temperament vijelios, uneori necontrolat, a[ezat pe o inimå caldå, omeneascå, o fire în care coexistå mari frumuse]i, precum [i izbucniri, ie[iri surprinzåtoare, de neîn]eles.

Consider înså cå balan]a nu se înclinå spre partea cea alarmantå, periculoaså! Dezbracå omul de ambalajul lui de piele, [i vezi apoi dacå te mai atrage!

Despre mul]umirea sufleteascå 18 Consider cå, pentru a fi mul]umi]i de cineva, trebuie ca, mai întâi, så fim mul]umi]i de noi în[ine. De aproximativ [ase ani îndur, pe nedrept, fårå a avea înså posibilitå]i de contestare, groaznice umilin]e pe tårâm profesional: nu sunt întrebat, nu am cuvânt, nu sunt auzit. Sunt un falsa miopia tem cura silit, nevoit, så stea neputincios la circul afirmårii [i al propå[irii celorlal]i.

Lovit din atâtea direc]ii sufletul meu se se chirce[te, se întunecå, surâsu- mi dispare, privirea-mi se înce]o[eazå, chipul mi se urâ]e[te… Spiritul mi-e înecat de griji [i de dureri, inima mi-e plinå de amåråciune. Aståzi, din påcate, falsa miopia tem cura no[tri codrii trosnesc sub lamele motoferåstraielor ucigåtoare de arbori în folosul a doar câ]iva oameni, bine crampona]i de inima tåcutei påduri.

Cad victimå milioane de arbori, distrugându-se superbe peisaje, adåposturi de påsåri [i animale, pråpådindu-se izvoare de mirifice pâraie [optitoare de vechi pove[ti silvestre.

Uso excessivo de eletrônicos pode causar “falsa miopia”

Despre o anume nelini[te 20 Ceea ce ar trebui så ne nelini[teascå cu adevårat, în modul cel mai falsa miopia tem cura cu putin]å, este faptul cå suntem împresura]i de îngrijoråtor de pu]ini oameni cinsti]i, cumsecade, nefå]arnici.

De unde [i zådårnicia eforturilor noastre spre mai bine. Despre rådåcinile triste]ii 21 Triste]ea cea adâncå î[i are obâr[ia îndeob[te într-o stare bolnåvicioaså a trupului.

Ea, triste]ea, este precum otrava: este posibil så î]i placå, înså nu are cum så î]i priascå. În opozi]ie cu triste]ea, patologia vederii periferice este cea mai frumoaså dintre priveli[ti!

Printr-o comandå geneticå am avea obliga]ia de a vie]ui în chip fericit, având datoria capitalå de a nu ne da båtu]i pânå ce nu am încercat toate posibilitå]ile de accedere cåtre culmile cele luminoase ale fericirii. Despre o metamorfozå cu un anume sens 22 Bulbucii de apå… din ce sunt alcåtui]i? Fire[te, sunt compu[i din aer [i din apå.

Dupå ce se sparg, unde se duc elementele alcåtuitoare? Apa jos råmâne, aerul se ridicå! Acum caut solu]ii în mine însumi… Nu [tiu falsa miopia tem cura ce må fråmânt, må falsa miopia tem cura, irosindu-mi atâta energie, fizicå [i sufleteascå, când, în fond, fleacuri sunt toate, nimicuri la urma-urmei.

Caut, de la o vreme, så desfå[or activitå]i spirituale pentru a-mi alunga temerile, fråmântårile, necazurile atât de corozive de suflet [i de nervi. Prima se îneacå, a doua se face unt!

Un sfâr[it lene[, altul… harnic, falsa miopia tem cura Despre surâs 25 Râsul se pare cå este o formå brutå, necizelatå hipertensiune arterială zâmbetului, a surâsului.

De[i, în ordine, mai întâi apare surâsul, abia dupå aceea râsul, cel ce precede râsul, zâmbetul, este perfec]iunea acestuia… Despre legi 26 Legile, atât în trecut cât [i în prezent, înså mai ales în prezent, sunt precum ni[te pânze de påianjen prin care ]ân]arii [i musculi]ele se prind lesne, înså bondarii, cåråbu[ii le rup [i trec prin ele cu nepåsare.

A[a cå degeaba te enervezi, tu muscå ori ]ân]ar de nu ai… pondere de bondar, plasa te va re]ine! Portul acestuia este fragil, cochet [i delicat… Falsa miopia tem cura datoritå neîncetatei mi[cåri a frunzelor, cu [oaptele [i legånarea lor, aceastå specie îmi induce o stare de nelini[te, de agita]ie. Varietatea de plop tremuråtoare este cea mai în måsurå så îmi stârneascå o astfel de senza]ie; frunzele acestui soi de plop au pe]iolul aproape plat, astfel cå, la cea mai micå adiere de vânt intrå toate în alertå.

În momentele de calm atmosferic, acest arbore îmi evocå påråsirea, abandonul, melancolia. Fagul: înseamnå pentru mine simetrie, armonie, lini[te. Tiroidită autoimună stejarul: putere, neclintire, maiestuozitate, perenitate.

Molidul: este sobru, întunecat, un mare taciturn, atâta vreme cât nu este stârnit; atunci când furtunile îl provoacå, acesta devine nåprasnic, mânios. Bradul: este mândru, impunåtor [i elegant. Îmi sugereazå lini[te, nepåsare, dor de înål]ime. Scoru[ul: frunzele acestuia sunt delicate, fragile, toamna colorându-se în ro[u-gålbui încântåtor, iar fructele devin ro[ii-cåråmizii, mult gustate de ur[ii carpatini.

Vie]uind alåturi de molid [i de fag, scoru[ul aduce o notå de veselie blândå în sobrietatea [i tåcerea acestora. Teiul: între florile de arbori, floarea de tei este ceea ce e cântul de privighetoare între påsåri! Despre resemnare 28 Tråim în nelini[te, spaime [i în suferin]e morale. Sfat, pentru mine, pentru tine… gândurile neplåcute, negative, care roiesc în preajma noastrå, [i pe care nu le putem înlåtura, faptele generatoare consumate fiind, este bine så le dåm uitårii.

Cu ºi mai mare vâlvã când, plecând Radu Cioculescu în concediu, îl lãsase în loc pe Mihail Sebastian — ºi nu pe un bãºtinaº arian. În acei ani nimeni ºi nimic nu mi-ar fi dat de înþeles cã va veni vremea când mã voi apleca la rându-mi asupra propriului trecut. Pe atunci, liber ca pasãrea cerului, în plinãtatea puterilor ºi încãrcat de speranþe, izgoneam pânã ºi din gând ideea oricãrei înregimentãri, gustând, în schimb, toate orele zilei.

Dacå nu se poate, hai så ne obi[nuim cu ele! Numai cå duratele [i intensitå]ile acestora nu sunt uniforme, nu trag în mod egal în balan]å.

Despre lecturi [i via]a cotidianå 30 Prin tot ce am subliniat în cår]ile citite, m-am subliniat pe mine însumi.

St78 decembrie by Catalin Daniel Ciolca - Issuu

Centru oftalmologic medvedev încercat så må îmbogå]esc spiritual, så tråiesc mai multe vie]ii prin lecturi diverse, preferând de departe jurnalele, memoriile. Apoi, am trecut la… uciderea tuturor viselor mele, prefåcându-mi-le în crunte realitå]i. Ceea ce am exploatat la maximum, folosindu-må, în totalitate, de acest drept inalienabil al acestei existen]e, este dreptul la triste]e!

Despre timiditate 31 De când må [tiu am fost un timid… A[ califica aceastå stare de spirit ca fiind una destul de ciudatå, o dimensiune care obligatoriu duce falsa miopia tem cura un singur final: singuråtatea.

Acest gen de literaturå are nevoie, implicå o sensibilitate maladivå, un soi de nebunie aproape, o anormalitate de percep]ie precum [i un vocabular, bagaj lingvistic, transfigurat. Despre nelini[tea codrului 33 Pådurea, dezbråcatå de ve[mântul ei de frunze, încearcå så-[i doarmå somnul nepåsåtor [i calm al iernii, a[teptând sosirea zåpezii… Zadarnicå a[teptare înså, în plinå lunå a lui ghenar! Lipsindu-i plapuma de omåt, odihna codrului este incompletå, nelini[titoare.

Despre infernul interior 34 Fondul triste]ii mele se constituie din suma temerilor, a neajunsurilor, a e[ecurilor, a nedumeririlor, a cumplitelor nelini[ti care m-au împresurat [i m-au fråmântat devastator încå de la începuturile mele. De la o vreme încoace, prin gânduri negative sistematic nutrite, cu osârdie, îmi transform clipele, orele, zilele în infern, în co[mar.

Am o veritabilå poftå de nefericire, o neståpânitå nevoie, parcå, vedere slabă și memorie slabă a-mi chinui sufletul, prin infuzie de gânduri negre, gânduri care vin valuri- valuri de undeva din stråfundul fiin]ei mele.

Nimic solid în toatå via]a, în toatå existen]a noastrå, în pofida unei aparen]e contrare, amågitoare. Despre mutismele mele 36 Fiind un taciturn sadea, mutismele mele sunt interpretate, de cåtre cunoscu]i, ca fiind distante, dispre]uitoare, ironice.

Ori, nu este tocmai a[a, de[i, în parte, aceste însu[iri ale intenselor mele tåceri au [i falsa miopia tem cura de acest fel. De cele mai multe ori neacceptându-må pe mine însumi, a[a cum sunt, [i nici mediul în care hålåduiesc, ajung så fiu, så devin un mare nesuferit semenilor mei.

Despre o întâlnire 37 Dacå arta se na[te acolo unde sufletul se întâlne[te cu natura, atunci sufletul meu a beneficiat de mai multe favoruri; este adevårat cå pentru dobândirea acestor binefaceri am început så på[esc cåtre marea întâlnire încå din frageda-mi copilårie. Odatå cu trecerea vremii, mi-am dat seama cå existen]a mea, a noastrå, se scaldå într-un mare inexprimabil, într-un iure[ de inefabil. Este o imenså reu[itå dacå po]i måcar så ajungi în preajma gândurilor, a sentimentelor, putând face doar aluzii la ceea ce ]i se întâmplå.

Despre închiderea cercului 40 Venind, cu mul]i ani în urmå, în localitatea S. Apoi, trecând anii: din nou nicio undå, niciun val… Se închide, oare, cercul? Dar, de cele mai multe ori, noble]ea sufleteascå a lecturii se împlete[te, converge cåtre harul cel divin al scrisului.

Sequencias De Grigori Grabovoi

Totul se transformå apoi în triste]e abisalå. Douå mângâieri mi-au mai atenuat pânå acum mâhnirile, amåråciunile: cår]ile [i prietenele. Dacå cår]ile nu må dezamågesc, prietenele tind så devinå…altceva, mai pu]in plåcute, mai pu]in mângâietoare, mai pu]in în]elegåtoare. Explica]ia este simplå: eu våd ploaia ca pe o dezolare în stare lichidå, ca pe ni[te negre gânduri în apå prefåcute; mai pe scurt, sufletu-mi materializat.

Despre fericire 45 Dacå fericirea decurge din tehnica, ori arta, de a nu-]i dori decât ceea ce po]i îndeplini, realiza, cu certitudine, atunci eu sigur nu am fost, [i nu am så fiu, un fericit.

Lupii moraliºti

A[adar, nu fårå repere, ]inte, putem vie]ui cu depline satisfac]ii, ci cu ]eluri certe, propor]ionale cu ale nostre posibilitå]i. Despre râs 46 De[i am citit Caracterele lui La Bruyere, la cincisprezece ani deja, una din gre[elile capitale ale existen]ei mele este cå am tot a[teptat fericirea pentru ca aceasta så îmi declan[eze buna dispozi]ie, râsul.

Reiteramos que Grabovoi possui milhares de sequências numéricas publicadas, e estimulamos que cada um adquira seus livros para que possa aprofundar a busca e pesquisa de outras sequências. Deficiência de vitamina C.

Despre o Spicuiri dintr-un maculator cu filele îngålbenite… 49 Azi s-a demolat, par]ial, casa bunicilor materni… Au råmas doar cei patru pere]i ai clådirii, cu rama u[ii, cu pervazul ferestrelor.

Påtrund în… caså în realitate råmân tot sub cerul liber, påtat cu câ]iva nori albi, falsa miopia tem cura înål]imea cåruia se revarså o cåldurå necru]åtoare. Am încercat, [i încerc [i în prezent, måcar så dau un nume acestor sentimente, sim]iri, prin consemnåri în jurnal, alambicåri în micropoe- me, ori în poeme în vers alb.

Cu toate acestea, persist în a cåuta cuvintele potrivite… Despre mintea cea din urmå 51 Traiul nostru este precar [i efemer. În scurta noastrå existen]å, cu to]ii ar trebui så fim mode[ti, sinceri, iubitori, smeri]i, mai ales smeri]i. Înså duhul cel råu, care sålå[uie[te în fåpturile noastre, ne împinge pe alte fåga[e, tentante în aparen]å, în realitate atât de în[elåtoare fiind.

În tinere]ile noastre falsa miopia tem cura fiecare pe aceste drumuri cu ]inte, cu finaluri, par[ive. Abia dupå ce acumulåm decenii bune de vie]uire, ne dåm seama cå via]a toatå ne-am irosit-o pe nimicuri, alergând dupå himere.

Varice operate cu laser Pagina 3

Aproape de capåtul drumului, realizåm cå ]inta pentru care ne-am irosit timpul [i energiile este pårelnicå, iluzorie. În ora[ul de pe Maris, acest loca[ al cår]ii a fost, dupå Catedrala ortodoxå, spa]iul cel mai apropiat sufletului meu… Fie varå, sau iarnå, primåvarå ori toamnå, îmi rezervam periodic o anumitå zi, [i o sumå de bani corespunzåtoare, pentru a-mi obloji sufletul cu cår]i procurate de la aceastå librårie.

Acest såla[ al cår]ii a existat de când îmi aduc eu aminte, [tiut fiind, [i cåutat, de foarte mul]i iubitori de carte, de literaturå… Am cunoscut vânzåtoarele, rafturile… pe care ochii mei au cåutat atâtea râvnite cår]i, mult dragi sufletului meu.

De[i mare spa]iul acestei librårii, cred cå må puteam orienta cu ochii lega]i, deplasân- du-må la rafturile, atât de bine [tiute, unde cumintele cår]i, de la editurile preferate, må a[teptau, tåcute, pentru a le mângâia, mai întâi cu privirea, apoi cu mâinile, pentru ca, mai apoi, falsa miopia tem cura îmi mângâie, så-mi aline ele sufletul în lini[te, în pacea lecturii.

De câte ori nu mi-a falsa miopia tem cura inima de bucuria întâlnirii cu cår]ile mult cåutate, mult a[teptate [i, de cele mai multe ori, doar aici gåsite, în astå-librårie! Da, aceastå librårie a fost locul de obâr[ie al unor mari [i profunde bucurii produse sufletului meu. Sufletul meu se cutremurå: banul cel murdar [i perfid a experimentați cum să îmbunătățiți vederea, a måturat încå o datå, [i cred cå definitiv, o îndrågitå caså a cår]ii… Nu-i a[a, domnilor bancheri, cå pot sta lini[tit cå, într-o bunå zi, intrând în Catedrala Ortodoxå nu o så fiu întâmpinat de muncitori transformând-o, cu râvnå, într-o nouå bancå târgu-mure[eanå?