Filosofia ca bază teoretică a viziunii asupra lumii. Article excerpt

Pune un semn de carte la legătura permanentă. Domeniile şi genurile filosofiei de Florin George Popovici Filosofia constituie un domeniu autonom al culturii, o modalitate de reconstrucţie raţională a lumii, o viziune intuiţie globală, totalizatoare asupra lumii lb. Weltanschauung, spre deosebire de modalitatea de cunoaştere specifică ştiinţelor naturii — un tablou asupra unui aspect particular al lumii — Weltbild ; un sistem coerent de cunoştinţe care oferă o interpretare integratoare a universului, implicând o anumită înţelegere a condiţiei umane, precum şi răspunsuri la interogaţii care privesc destinul omului în lume, precum şi raporturile lui cu natura şi societatea.

Ritmul trepidant al evenimentelor pe tărîm economic, politic şi tehnico-ştiinţific, multipla solicitare a atenţiei şi participării noastre la realizarea acţiunilor practice pot crea, uneori, impresia că epoca noastră este cu precădere o epocă a înfăptuirilor materiale exterioare, a eforturilor spre edificarea civilizaţiei tehnice şi dobîndirea bunăstării materiale a societăţii. Fără a contesta realitatea şi utilitatea împlinirilor în planul civilizaţiei materiale, secolului nostru — mai mult poate decît secolelor anterioare — nu-i lipsesc dimensiunea spirituală, reflecţia şi meditaţia filozofică profundă, conflictul de idei şi tensiunea opţiunilor valorice. Dimpotrivă, gîndirii filozofice din epoca noastră îi este proprie o mai profundă angajare în înţelegerea şi realizarea transformărilor economice şi sociale, ştiinţifice şi culturale.

Exemple de interogaţii: Realitatea este de esenţă spirituală sau materială? Există Dumnezeu?

Ideile lui Karl Marx

În ce constă distincţia corp — minte? Deţin oamenii liber arbitru sau se supun determinismului prezent în natură?

#2 — Reflecții Asupra Primei Filosofii (René Descartes)

Având în centru problema raportului dintre obiect şi subiect în procesul cunoaşterii, din cadrul ei se desprind ramuri specializate, precum teoria adevărului, epistemologia teoria cunoaşterii ştiinţificelogica cercetării ştiinţifice etc.

Exemple de interogaţii: Este experienţa singura sursă de cunoaştere?

Principalele subiecte studiate

Ce face ca unele opinii să fie adevărate, iar altele false? Există întrebări importante la care ştiinţa nu poate răspunde? Exemple de interogaţii: Ce este omul?

Care este sensul vieţii?

Densitatea de idei a textului este greu de parcurs sub toate aspectele, la prima vedere. Ea necesita un efort sustinut de citire, o înaintare pas cu pas, în cercuri concentrice spre straturile semantice situate în adâncimile conexiunilor.

Care este specificul naturii umane în rândul celorlalte tipuri de fiinţare? Exemple de interogaţii: Există o valoare supremă? Care este valoarea primordială a vieţii? În ce constă o valoare cognitivă?

Manifestul Comunist

ETICA filosofia ca bază teoretică a viziunii asupra lumii. În vindeca vederea fără ochelari eticii s-a desprins o ramură — etica aplicată, ca replică la normativitatea principiilor morale clasice şi a demersului deductiv.

Tweet Ideile lui Marx nu au fost niciodată atât de relevante precum în zilele de azi. Aceasta este reflectată în setea de teorie Marxistă contemporana.

Etica aplicată  depăşeşte domeniul strict teoretic şi adoptă un demers inductiv derivând principiile morale din analiza unor fapte concrete. După ce criterii trebuie să distingem între acţiunile corecte şi cele greşite din punct de vedere moral?

Nedumeriri

Este arbitrară decizia morală? ESTETICA — studiul principiilor pe care se bazează judecăţile noastre asupra diferitelor forme de artă; disciplină care-şi propune să studieze esenţa, legităţile, categoriile şi structura atitudinii artistice a omului faţă de realitate.

Exemple de interogaţii: Care  este scopul artei? Care este rolul sensibilităţii în judecata estetică?

I. Obiectul şi problematica filozofiei

Exemple de interogaţii: Unde trebuie trasată distincţia dintre drepturile individuale şi drepturile guvernării? Pe ce se bazează dreptul de a guverna al oricărui suveran?

Exemple de interogaţii: Care este specificul relaţiei dintre credinţă şi raţiune? Ce sunt: credinţa religioasă, experienţa religioasă? Poate fi cunoscut Dumnezeu?

Cum este posibilă cunoaşterea divinului? Exemple de interogaţii: Ce particularizează metodele ştiinţei? Există o demarcaţie clară între ştiinţe şi alte discipline, şi unde anume se plasează investigaţii ca istoria, economia sau sociologia? Sunt teoriile ştiinţifice probabile sau au mai degrabă caracterul unor ipoteze provizorii?

Pot fi ele verificate sau falsificate? Ce deosebeşte explicaţia adecvată de cea inadecvată? Poate să existe o ştiinţă unificată care să îmbrăţişeze toate ştiinţele speciale?

Filosofie - Notiuni de baza, Volumul 1, Nicolae Sfetcu, PDF

Marile «figuri ale gândirii» cărora le corespund, până la urmă, tot atâtea chipuri ale filosofiei, au fost considerate ca secundare filosofia ca bază teoretică a viziunii asupra lumii raport cu ceea ce exprimau ele la nivelul orientării fundamentale a gândului.

Expresia pe care o îmbracă o idee, stilul gândirii par să reprezinte un element exterior şi accidental, opţiune arbitrară legată de temperamentul gânditorilor sau de predominanţa unei mode filosofice anumite. O istorie a ordinii exterioare în care este proiectată ordinea interioară a gândirii a fost, în fapt, neglijată.