Filosofia ca formă de exprimare a viziunii asupra lumii, Contemporaneizarea Absolutului: The Contemporaneization of Absolute

Filosofie românească

Întemeierea filosofică a formelor conştiinţei sociale şi culturii … 2. Filosofie practică şi filosofie teoretică …………………………. Filosofia ca atitudine şi stil de viaţă ……………………………. Filosofia şi ştiinţa ……………………………………………….

KARL JASPERS: VIZIUNEA FILOSOFICĂ A UNUI PSIHOPATOLOG DE GENIU

Filosofia şi cultura ……………………………. Dimensionarea acţionalistă a demersului filosofic ……………… 7. Filosofie şi umanism ……………………………………………. Asupra obiectului şi problematicii filosofiei …………………….

Filosofia şi condiţia umană …………………………………… Pregătirea omului pentru viaţă şi trăire demnă ………………. Pregătirea omului pentru comunicare şi dialog intersubiectiv c. Pregătirea omului pentru asumarea solidarităţii şi deschiderii d. Pregătirea omului pentru moarte …………………………….

filosofia exaen

Pregătirea omului pentru universalizare şi nemurire ………… f. Pregătirea omului pentru deprinderea sentimentului fericirii şi înţelegerea rostului său existenţial …………………………. Consens şi specificitate în abordarea problemei ontologice …….

miopie hiperopie strabism de vedere la copii și adolescenți corectarea repetată a viziunii cu laser

Condiţii ale existenţialităţii transcendentului …………………… 3. Relaţiile dintre imanent şi transcendent din perspectivă religioasă şi din perspectivă laică ………………………………………….

Opoziţia dintre ştiinţă şi metafizică în abordarea problemei ontologice ……………………………. Opoziţia dintre ştiinţă şi metafizică în abordarea problemei cosmologice ……………………………. Antiteza dintre ştiinţă şi metafizică în argumentarea existenţialităţii sacrului. Nevoia actuală de sacru …………… Fie că i-au înţeles, fie că nu i-au înţeles semnificaţiile şi rostul în configurarea tablei valorilor.

Au căzut însă de acord că acest termen desemnează o dimensiune adâncă şi ascunsă a lumii valorilor, pe care numai cei înţelepţi o pătrund şi, dintre aceştia, numai cei înzestraţi cu virtuţi creative de excepţie o practică specializat, cu toate că fiecare om filosofează spontan sau conştient.

Urmariti-ne si pe Facebook

Câţi filosofi, atâtea tentative de a defini semnificarea acestui termen, nu de puţine ori socotit magic sau, filosofia ca formă de exprimare a viziunii asupra lumii orice caz, esoteric.

Din care motiv nu se poate cădea de acord asupra unui consens în această privinţă. De altfel, nici nu se poate sconta aşa clinică oftalmologică de pe pushkinskaya, deoarece referenţialul filosofiei nu poate fi riguros precizat.

De cele mai multe ori ne scapă, când crezi că l-ai prins, îl pierzi şi te afunzi în căutări la nesfârşit. Doar ştiinţa aspiră la rigoare şi circumscrie în limită.

Filosofia însă ţinteşte nelimitatul.

Contemporaneizarea Absolutului: The Contemporaneization of Absolute

Ceea ce o face să fie accesibilă doar celor care operează cu mulţimi vagi şi care au credinţa că totul este accesibil doar ca posibilitate mijlocită, ca realitate integrală fără margine. În ce ne priveşte, bazându-ne pe încercările altora de a o defini, am întreprins un demers asupra obiectului şi problematicii filosofiei, asupra rostului ei şi a particularităţilor în care se desfăşoară demersul filosofic, în lucrarea noastră anterioară Metafilosofie apărută în în Editura Fundaţiei România de Mâineprecum şi cu diverse prilejuri în cuprinsul Tratatului de 7 Universitatea SPIRU HARET filosofie — în trei volume — apărut în aceeaşi editură în anii, De această dată, vom întreprinde — sub formă de eseu liber — abordarea altor dimensionări ale răspunsurilor la întrebări, cum sunt: Ce este filosofia?

Care-i este rostul şi în ce constă specificitatea ei în ansamblul cunoaşterii şi conştiinţei sociale? Oprindu-ne mai ales asupra raportului dintre crearea şi asimilarea valorilor filosofiei şi realizarea condiţiei umane.

Convinşi că, aşa cum este îndrituit să fie, rămâne încă mult de spus în această privinţă. Bucureşti, Editura Academiei,p.

Credinţa şi raţiunea sunt ca două aripi cu care spiritul uman se înalţă spre contemplarea adevărului. Dumnezeu este Cel care a pus în inima omului dorinţa de a cunoaşte adevărul şi, în definitiv, de a-l cunoaşte pe el pentru ca, cunoscându-l şi iubindu-l, să poată ajunge la adevărul întreg despre sine însuşi cf. Ex 33,18; Ps 27[26],; 63[62],; In 14,8; 1In 3,2.

Prin partea teoretică sunt cunoscute toate cele care sunt, iar prin cea practică se întreprinde îndrumarea demersurilor umane […]. Aşa stând lucrurile, filosofia a fost concepută pentru a pune în ordine sufletele omului: prin latura sa teoretică ea pune în ordine facultăţile cognitive, iar prin latura sa practică, pe cele vitale, făcându-ne să ne stăpânim pasiunile şi dorinţele şi să nu le dăm frâu liber, dincolo de ceea ce se cuvine.

Filosofii transilvăneni pot fi de asemenea grupați împreună, mai mult deoarece nu pot fi afiliați celorlalte două școli, dar și pentru că aparțin uneia și aceleiași familii spirituale. O mențiune specială merită membrii cercului Onicescu, caracterizați pe bună dreptate ca filosofi analitici. Expert în psihologie experimentală a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kanta urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al evoluție universului. Metafizica sa implică un program politic, precum și o etică a munci.

Din punctul de vedere al spiritului putem considera filosofia tocmai ca lucrul cel mai necesar. Este tot aşa de nebunesc să-ţi închipui că o filosofie trece dincolo de lumea contemporană, ca şi a crede că individul depăşeşte timpul său.

Prefaţă, Bucureşti, Editura Academiei,p. I, Bucureşti, Editura Politică,p.

  • Ritmul trepidant al evenimentelor pe tărîm economic, politic şi tehnico-ştiinţific, multipla solicitare a atenţiei şi participării noastre la realizarea acţiunilor practice pot crea, uneori, impresia că epoca noastră este cu precădere o epocă a înfăptuirilor materiale exterioare, a eforturilor spre edificarea civilizaţiei tehnice şi dobîndirea bunăstării materiale a societăţii.
  • KARL JASPERS: VIZIUNEA FILOSOFICĂ A UNUI PSIHOPATOLOG DE GENIU | Revista Romana de Psihiatrie
  • IZVOARE DE FILOSOFIE : Filosofia la RRC

Pe de o parte, trăsătura esenţială a atitudinii teoretice a filosofului o constituie universalitatea tipică a atitudinii critice, hotărâtă să nu accepte fără examinare nici o opinie prealabilă, nici o tradiţie, iar de îndată ce e vorba de întreg universul dat tradiţional, să pună orice problemă în funcţie de adevărul în sine, în funcţie de o idealitate.

Filosofia nu se reduce însă numai la o nouă atitudine de cunoaştere… Rezultă şi o transformare profundă a 12 Universitatea SPIRU HARET întregii practici a existenţei umane şi, deci, a întregii vieţi a culturii: ea nu mai poate fi reglementată de experienţa naivă a vieţii cotidiene şi de tradiţie, ci numai de adevărul obiectiv.

Mesianism și revoluție: Ipoteze despre Marx și marxism

Într-o omenire de tip european, filosofia trebuie să-şi exercite constant funcţia sa arhontică privitoare la umanitatea în genere. În fiecare epocă istorică, filosofia efectivă reprezintă tentativa mai mult sau mai puţin reuşită de a realiza ideea directoare a infinităţii, iar prin aceasta chiar totalitatea adevărurilor […].

Nici un fel de cunoaştere parţială, nici un fel de adevăr separat filosofia ca formă de exprimare a viziunii asupra lumii trebuie absolutizate şi izolate. Numai în această conştiinţă de sine supremă, ce devine la rândul ei o ramură a sarcinii infinite, filosofia poate să-şi îndeplinească funcţia de a se înălţa pe sine şi, prin aceasta, de a promova o unitate autentică.

Deoarece, oricare ar fi condiţia sa, aceasta aparţine domeniului cunoaşterii filosofice în stadiul suprem al conştiinţei de sine.

Filosofie românească

Abia astfel filosofia ajunge la sine însăşi şi la sarcinile ei explicite. Filosofia se pune în mişcare numai prin saltul pe care propria existenţă îl realizează în posibilităţile fundamentale ale Dasein-ului considerat în întregul său. Pentru a împlini acest salt, hotărâtor este să acorzi spaţiu fiinţării în întregul ei, de asemenea să te laşi prins în Nimic, adică să te eliberezi de idolii pe care fiecare din noi îi are şi în preajma cărora obişnuieşte să se furişeze şi, în sfârşit, să dai curs liber acestei plutiri pentru ca, în nesfârşita ei legănare, ea să revină mereu la întrebarea fundamentală a metafizicii pe care Nimicul însuşi ne constrânge să o punem: De ce este, de fapt, fiinţare şi nu, mai curând, Nimic?

O operă filosofică constă, în esenţă, din explicaţii.

un mod ușor de a vindeca refacerea vederii

Rezultatul filosofiei nu sunt «propoziţiile filosofice» ci clarificarea propoziţiilor. Filosofia trebuie să clarifice şi, delimiteze riguros gândurile, care altfel sunt, ca să zicem aşa, tulburi şi confuze.

filosofia ca formă de exprimare a viziunii asupra lumii

Ea va semnifica inexprimabilul prin faptul că prezintă clar inexprimabilul. Filosofia menţine vie exigenţa: de a dobândi sensul vieţii dincolo de toate scopurile din lume, de a determina sensul care înglobează toate aceste scopuri, de a împlini acest sens, realizându-l în prezent oarecum de-a curmezişul timpului, de a sluji prin propriul prezent totodată viitorul, de a nu coborî niciodată omul sau un anume om în condiţia de simplu mijloc.

Filosofia doar — n. Fără puritatea adevărului ştiinţific, propriul ei adevăr îi este, de fapt, inaccesibil. Filosofia e sortită, ca fiind conştiinţă a raţiunii orientate, să arate către ce este cu adevărat orientată raţiunea.

Asevedeași