Panuveita bolii vederii
Evolutie si prognostic Uveita este o conditie care implica inflamatia tractului uveal iris, corp ciliar, coroida sau a structurilor oculare adiacente retina, nerv optic, vitros, sclera.
Uveitele - cauze, simptome, tratament
In majoritatea cazurilor, etiologia ramine evaziva, fiind adesea de natura autoimuna. Cind este cunoscuta etiologia, agentii infectiosi sau trauma reprezinta cauzele cele importante. Pacientul cu uveita anterioara se prezinta cu durere oculara, eritem, fotofobie, lacrimare excesiva si diminuarea vederii. Durerea se dezvolta in general panuveita bolii vederii citeva ore sau zile, exceptie facind cazurile de trauma.
Uveita cronica anterioara se manifesta prin vedere incetosata, chemozis minim, durere sau fotofobie moderate, cu exceptia unui episod acut. Uveita posterioara determina vedere incetosata. Durerea, chemozisul si fotofobia, simptomele uveitei anterioare sunt absente.
Simptomele uveitei posterioare panuveita bolii vederii bolii vederii durerea sugereaza afectarea camerei anterioare, endoftalmita bacteriana sau sclerita posterioara. In cazul uveitei intermediare simptomele sunt similare cu cele din uveita posterioara: absenta durerii si vederea incetosata. Scopul tratamentului uveitei este de a preveni pierderea vederii, disconfortul si morbiditatea oculara.
In functie de severitatea conditiei, se decide initierea unui tratament. Terapia initiala este nespecifica si consta din agenti midriatici - cicloplegici, corticosteroizi, agenti imunomodulatori si antiinflamatoare nesteroidiene.
Implantul intravitreal panuveita bolii vederii panuveita bolii vederii Ozurdex este aprobat dezvoltarea copilului miopiei indicat in tratarea uveitelor noninfectioase care afecteaza segmentul posterior al ochiului. Mai tirziu, in functie de rezultatele investigatiilor de laborator si ale testelor speciale, se poate administra tratamentul specific. Totusi, cele mai multe cazuri necesita doar tratament nespecific.
Prognosticul este in general bun pentru pacientii care primesc tratament prompt. Complicatiile severe - incluzind cataractaglaucomulkeratopatia in banda, edemul macular panuveita bolii vederii pierderea permanenta a vederii - pot apare cind conditia ramine netratata.
Tipul de uveita, cit si severitatea, durata si raspunsul la tratament sau alte boli asociate, ramin factori prognostici. Clasificarea uveitei Clasificarea panuveita bolii vederii mai larg folosita a uveitei se face in functie de localizarea anatomica a inflamatiei. Aceasta clasificare cuprinde: uveita anterioara irita, iridociclita, ciclita anterioara uveita intermediara para planita, ciclita posterioara, hialita uveita posterioara coroidita focala, multifocala sau difuza, coriortinita, retinita si neuroretinita.
O alta clasificare clinica a uveitei considera criteriile etiologice. Cuprinde trei categorii principale: uveita infectioasa bacteriana, fungica, virala, parazitara uveita noninfectioasa asocieri sistemice cunoscute, fara asocieri sistemice cunoscute uveita masquerade neoplazica, nonneoplazica. Dupa clasificarea anatomica, uveita este descrisa mai departe de urmatoarele: debut brusc sau insidios durata limitata - sub 3 luni durata sau persistenta - metode eficiente de restaurare a vederii 3 luni durata evolutie acuta, recurenta sau cronica lateralitate unilaterala, bilaterala.
Localizarea procesului inflamator Localizarea anatomica a procesului inflamator este una dintre cele mai importante indicii asupra patogenezei si a tratamentului. Uveita anterioara: Uveita anterioara cuprinde inflamatia segmentului anterior leac pentru miopie ochiului.
Este cea mai comuna forma de inflamatie intraoculara. Cei mai multi pacienti nu au asociata o boala sistemica.
Sindroamele uveitice asociate cu afectarea predominanta a segmentului anterior cuprind sindroamele HLA-B27, infectia virala miopia provoacă tipuri de prevenire herpes simplex si herpes zoster, iridociclita heterocroma Fuchs si multiple sindroame artritice.
Boala iatrogena secundara este observata postoperator, mai ales in cadrul complicatiilor chirurgicale, traumei, implanturilor seton sau sclerale, transplantelor corneene, rupturii capsulare sau a implantarii lentilelor panuveita bolii vederii fixe. Uveita intermediara: Termenul de uveita intermediara este folosit cind localizarea principala a inflamatiei este in portiunea mijlocie a globului ocular si cuprinde ciclita posterioara, hialita, coroidita si corioretinita. Daca exista o infectie asociata boala Lyme sau o boala sistemica sarcoidozase vitamina b1 și vederea folosi termenul de uveita intermediara.
Uneori poate apare inflamatia celulelor vitroase anterioare, indicind o sursa primara anterioara a bolii. Uveita intermediara sau ciclita este asociata de obicei cu bolile granulomatoase majore tuberculozasarcoidoza, boala Lymelues.
Uveita posterioara: Uveita posterioara reprezinta inflamatia coroidei si a panuveita bolii vederii si include retinocoroidita, retinita si neuroretinita. Retinita se manifesta prin infectia toxoplasmica sau herpetica. Coroidita poate apare in cadrul oricarei uveitide granulomatoase tuberculoase, sarcoidozica, sifiliticehistoplasmoze sau in sindroamele mai obisnuite, cum este corioretinita serpiginoasa.
Papilita poate apare in toxoplasmozaretinita virala, limfom sau sarcoidoza. Uveita difuza, panuveita sau endoftalmita panuveita bolii vederii in generala in infectiile generalizate, cum este toxocaroza infantila, endoftalmita bacteriana postoperatorie sau toxoplasmoza severa. Mecanism patofiziologic Panuveita bolii vederii uveitei este frecvent idiopatica.
Totusi, mecanismele genetice, traumatice sau infectioase sunt cunoscute a promova sau declansa uveita. Bolile care predispun pacientul la uveita cuprind boala intestinala inflamatorie, artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemicsarcoidoza, tuberculoza, sifilisul si SIDA.
Mecanismul in trauma este considerat o combinatie intre contaminarea microbiana si acumularea produsilor necrotici la locul leziunii, stimulind procesele proinflamatorii. Pentru etiologiile infectioase ale uveitei, se presupune ca o reactie imuna directionata impotriva moleculelor straine sau a antigenelor poate leza vasele si celulele tractului uveal.
Cind uveita este descoperita alaturi de conditii autoimune, mecanismul poate fi o reactie de hipersensibilizare implicind depozitarea complexelor imune in tractul uveal. Uveita acuta nongranulomatoasa este asociata cu bolile legate de antigenul uman leucocitar B27, incluzind spondilita anchilozantaboala intestinala inflamatorie, artrita reactivaartrita psoriazica si boala Behcet.
Infectia herpes simplex, herpes zosterboala Lyme si trauma sunt de asemenea asociate cu uveita acuta nongranulomatoasa. Uveita cronica nongranulomatoasa este asociata cu artrita reumatoida juvenila, iridociclita cronica a copilului si iridociclita heterocroma Fuchs. Uveita cronica granulomatoasa este observata in sarcoidoza, sifilis si tuberculoza.
Uveita posterioara este descoperita alaturi de toxoplasmoza, histoplasmoza panuveita bolii vederii, sifilis, sarcoidoza si la gazdele imunocompromise cu infectie herpeticacandidozica sau cu citomegalovirus. Retinita embolica poate determina uveita posterioara. Semne si simptome Desi majoritatea cazurilor de uveita sunt idiopatice, un istoric tintit asupra potentialelor boli de sistem este util in determinarea diagnosticului.
Elementele importante pe care trebuie sa le panuveita bolii vederii istoricul medical cuprind urmatoarele: istoric de boala autoimuna cum este boala inflamatorie intestinala, lupusul eritematos sistemic si sarcoidoza boli cu transmitere sexuala, mai ales sifilis si chlamidia tuberculoza SIDA.
Examen fizic Se vor evalua semnele vitale si se va verifica acuitatea vizuala si miscarile extraoculare ale pacientului. Medicul va efectua un fund de ochi si va masura presiunea intraoculara. Cel mai important, se va efectua un examen cu lampa cu fanta.
Remedii populare pentru uveită
Examenul pleoapelor, a genelor si a ductelor lacrimale este normal. Examenul conjunctival arata chemozis cu intensitate crescuta. Conditia trebuie diferentiata de conjunctivitain care inflamatia este mai severa la distanta de limbus. Acuitatea vizuala poate fi diminuata in ochiul afectat. Miscarile extraoculare sunt in general normale.
Vederea: Acuitatea vizuala este de obicei normala sau usor scazuta, desi in episoadele severe acuitatea vizuala poate diminua foarte mult.
Presiunea intraoculara: Este frecvent diminuata in ochiul cu irita cind este comparata cu celalalt ochi, secundar scaderii productiei de umoare apoasa de panuveita bolii vederii corpul ciliar inflamat. Totusi, in unele cazuri presiunea intraoculara poate fi crescuta ca rezultat al unui clearance scazut, mai adesea in unele uveite anterioare virale. Conjunctiva: Tipic, ochiul prezinta eritem ciliar.
Mai rar, poate fi prezenta roseata generalizata a conjunctivei bulbare. Acest semn nu este regasit in iridociclita heterocroma Fuchs restabiliți vederea binoculară in uveita anterioara asociata cu artrita idiopatica juvenila. Corneea: Pot fi prezente precipitatele keratice.
Aceste aglomerari de leucocite si limfocite colecteaza in endoteliu. In irita nongranulomatoasa, aglomeratele tind sa fie mici si localizate pe jumatatea inferioara panuveita bolii vederii corneei.
Precipitatele keratice stelate, extinse uniform pe endoteliu, sunt tipice iridociclitei Fuchs si mai pot fi observate de asemenea in uveita anterioara virala.
Keratopatia calcificata in banda panuveita bolii vederii apare in uveitidele cronice cum se intimpla in uveita asociata artritei idiopatice juvenile. Edemul stromei corneene poate fi prezent in endotelita virala secundara sau disfunctia endoteliala datorata glaucomului sau a inflamatiei extinse a camerei anterioare.
Infectia cu citomegalovirus la pacientii imunodepresivi poate determina edem corneean care va necesita grefe panuveita bolii vederii corneei. Camera anterioara: Opacitatea camerei anterioare depinde de acumularea proteinelor in umoarea apoasa, a celulelor inflamatorii sau formarea hipopionului. Hipopionul, daca este prezent, este inalt sugestiv asocierii cu HLA-B27 din boala Behcet, sau mai rar cu o infectie care asociaza irita.
Irisul: Sinechiile posterioare pot fi prezente.
Uveită, origine, simptome, diagnostic și tratament
Nodulii inflamatori nu sunt de obicei prezenti in panuveita bolii vederii nongranulomatoasa, desi nodulii Koeppe pot fi observati in iridociclita Fuchs. Atrofia sectoriala a irisului, daca este prezenta sugereaza herpesul zoster ca etiologie a inflamatiei si a atrofiei localizate sau generalizate a irisului. De asemenea modificarile irisului pot fi prezente in uveita anterioara cu citomegalovirus.
Heterocromia si pierderea detaliilor stromei irisului sunt sugestive pentru iridociclita heterocroma Fuchs. Lentilele si vitrosul anterior: Precipitatele lenticulare pot fi prezente in capsula lentilei anterioare. Cataracta subcapsulara posterioara poate fi observata daca pacientul a mai avut episoade de irita. Se detecteaza de obicei celule in vitrosul anterior.
Acestea reprezinta fie o iridociclita sau o deversare a celulelor din camera anterioara in panuveita bolii vederii posterior lentilelor, asa cum se intimpla in iridociclita Fuchs. Ocazional, pacientii cu HLA-B27 pot avea o virita, papilita intense si edem macular cistoid.
Examenul pupilei: La examenul pupilar, pacientul poate prezenta fotofobie directa cind lumina este directionata in ochiul afectat, cit si fotofobie consensuala cind lumina este directionata in ochiul neafectat. Fotofobia consensuala ajuta in diferentierea intre irita si cauzele mai superficiale ale fotofobiei, cum este conjunctivita.
In ultimul caz, se descrie fotofobie directa nu consensuala. Mioza pupilara este frecventa. Examenul cu lampa cu fanta: Se va examina corneea prin iluminare directa cu o raza in unghi de de grade intre microscop si sursa de lumina. Se va examina epiteliul pentru abraziuni, edem, ulcere si corpi straini.
Se va inspecta stroma pentru a detecta ulcere profunde si edem.
Parsplanit-o
Se va scana endoteliul pentru precipitate keatolitice celule albe pe endoteliumarca a iritei. Precipitatele mici spre medii sunt clasificate ca nongranulomatoase, in timp ce precipitatele keratitice granulomatoase sunt mari si au un aspect grasos granular.
Cea mai importanta structura de examinat este camera anterioara, legata de cornee si de iris panuveita bolii vederii plina cu umoare apoasa. Se va examina camera anterioara folosind impuls luminos scurt orizontal si vertical. Normal, umoarea apoasa este optic clara. Se pot observa celule albe sau rosii in camera anterioara, fiind notate intr-o scala de la 1 pina la 4. Celulele albe care se regasesc in camera anterioara sunt denumite hipopion.
