Punct de vedere optic

CORINA GRUESCU OPTICA TEHNICĂ. APLICAŢII

Prezentarea lucrării Materialele utilizate ca medii optice se pot încadra în trei mari categorii: sticle minerale amorfe, mono sau policristale şi sticle organice.

punct de vedere optic este realist să antrenezi vederea

Sorturile de sticlă optică se identifică printr-o simbolizare instrumente chirurgicale în oftalmologie. În simbol este inclus un grup de litere reprezentând sortul sticlei urmat de un număr format din şase cifre.

Primele trei cifre corespund primelor trei zecimale ale indicelui de refracţie, iar următoarele trei numărului Abbe înmulţit cu În tabelul 1 sunt prezentate câteva sorturi reprezentative de sticle minerale şi caracteristicile lor.

Tabelul 1. Industria cristalelor optice s-a dezvoltat ca urmare a aplicaţiilor tot mai numeroase în domeniul UV şi, mai ales, IR, în care sticla optică tradiţională are transmitanţă scăzută sau este absorbantă, funcţie de sort. În tabelul 2 sunt prezentate câteva tipuri de cristale optice şi principalele lor caracteristici optice.

Lentile EYNOA cu indice de refractie de – Optica Vedere

Tabelul 3 Denumire nd d Temp. Refracţia unui sort de sticlă optică este caracterizată prin indicele de refracţie, n, al sticlei, în raport cu aerul.

punct de vedere optic

Prin definiţie, indicele de refracţie absolut al unui mediu optic este: c n, 1 v unde c este viteza de propagare a undelor electromagnetice în vid, iar v este viteza de propagare a luminii în mediul dat. În cataloagele recente, aceşti indici sunt specificaţi pentru lungimile de undă ale mai multor linii spectrale ale unor elemente chimice 23 sunt mai frecvent folosite şi pentru 12 lungimi de undă generate de cei mai utilizaţi laseri.

Dispersia luminii reprezintă fenomenul de descompunere a radiaţiei policromatice în radiaţiile monocromatice componente şi are ca efect dependenţa indicelui de refracţie al sticlei optice funcţie de lungimea de undă.

  • (PDF) Manual-Optica | grio grio - alexandra-alec.ro
  • Schimba-ti punctul de vedere asupra ochelarilor si vei descoperi ca acestia nu sunt doar o necesitate.
  • Cumpara ochelari eleganti pentru vedere
  • Formarea imaginii pe retină și transmiterea acesteia spre creier Care este rolul ochiului în formarea imaginii?
  • A&D OPTIC SHOP, Optica medicala Timisoara centru, cabinet oftalmologie
  • Categorii de lentile ochelari Lentilele sunt clasificate in functie de curbura a celor doua suprafete optice.

Dispersia materialelor optice în domeniul vizibil este monoton descrescătoare dispersie normală dar neliniară de la albastru spre roşu şi nu poate fi caracterizată printr-un singur parametru. În afara vizibilului dispersia este anormală, curba prezentând extreme locale, corespunzătoare absorbţiei unor linii sau benzi spectrale. Caracterul neliniar al dispersiei face imposibilă descrierea proprietăţilor dispersive ale materialului printr-un singur parametru numeric.

Ca disciplină ştiinţifică, acoperă un domeniu foarte larg, domeniu strâns legat şi de electronică, mecanică, fizică, fizică atomică etc.

Instalaţia experimentală Pentru desfăşurarea lucrării experimentale se utilizează un refractometru Abbe fig. Componenta solidă sau lichidă al cărui indice de refracţie, n, trebuie măsurat se aduce în contact optic cu faţa unei prisme având un indice de refracţie mare mai mare decât al probei cunoscut, n o fig.

punct de vedere optic rame pentru ochelari de vedere

Un fascicul de lumină este trimis prin probă, respectiv prisma aparatului spre un ocular de vizare. Această situaţie este caracterizată prin legea refracţiei în forma particulară: punct de vedere optic n 2 sin o ' l. Pentru realizarea contactului optic optim se utilizează câteva picături de monobromonaftalenă, care asigură aderenţa suprafeţelor se priveşte prin ocularul aparatului şi se roteşte rozeta de control situată în partea inferioară dreapta a aparatului până se 15 OPTICA TEHNICĂ.

Pe scara proiectată sub imaginea dată de ocular se citeşte indicele de refracţie al probei cu patru zecimale fig. Prelucrarea datelor Dispersia principală n F n C se estimează prin formula aproximativă: n F n A B M, 7 C unde A şi B sunt constante a căror valoare se citeşte în tabelul 1 funcţie de valoarea citită n D a indicelui de refracţie de referinţă.

Factorul M se citeşte din tabelul 2 in funcţie de valoarea z indicată de rozeta de dispersie. Rezultatele măsurărilor directe şi a calculelor se înscriu în schema optică miopie 3.

Procesele de reflecție și refracție a luminii

Ultima coloană conţine valoarea corectată a indicelui de refracţie funcţie de temperatură, conform indicaţiei din tabelul 4.

Tabelul 3 Nr. Prezentarea lucrării Din punct de vedere optic, lentila sferică este definită complet de următoarele elemente: distanţele focale obiect şi imagine f,f'distanţele frontifocale obiect şi imagine s,sabscisele planelor ' F F ' principale obiect şi imagine s H, s Hdistanţa dintre planele principale e HHdiametrul util D u şi indicele de refracţie n.

Din punct de vedere geometric, lentila este complet caracterizată prin: razele de curbură r 1, r 2grosimea la centru d şi la margine tdiametrul total D t. În figura 1 este prezentată schema optică a unei lentile sferice, pentru punct de vedere optic au fost indicate caracteristcile optice şi geometrice.

Lentilele cu aceeaşi putere pot punct de vedere optic forme constructive punct de vedere optic. Astfel, există : - lentile convergente - biconvexe pozitive - plan-convexe - menisc convergent - lentile divergente - biconcave negative - plan-concave - menisc divergent.

oftalmolog pr vernadsky

În tabelul 1 sunt ilustrate cele şase forme constructive de lentile sferice şi semnul principalelor caracteristici optice funcţie de semnele razelor. Metoda mecanică de măsurare a razelor lentilelor sferice are la bază un principiu pur geometric, conform căruia raza sferei provine indirect, cunoscând înălţimea unei calote.

Caracteristici generale ale instrumentelor optice Caracteristici generale ale instrumentelor optice Lumina constituie un sistem fizic foarte potrivit pentru obtinerea, stocarea si transmisia informatiei, precum si pentru comanda diferitelor instalatii, iar instrumentele optice se numara printre cele mai sensibile si mai practice. In ultimele decenii, optica a intervenit masiv in aplicatiile tehnice.

În figura 2 este prezentat principiul metodei. Raza r a sferei din care provine dioptrul, poate fi determinată dacă se măsoară înăţimea h a unei calote cu baza circulară de rază cunoscută R.

Instalaţia experimentală Instrumentele de măsurat razele lentilelor se numesc sferometre. În principiu, un sferometru este alcătuit dintr-un subansamblu mecanic numit inel sferometric punct de vedere optic un comparator fig. Aşezând dispozitivul pe suprafaţa de măsurat, tija palpatorului se află în vârful dioptrului punct de vedere optic. Diferenţa dintre indicaţia comparatorului în această poziţie şi citirea de referinţă reprezintă înălţimea calotei sferice. Desfăşurarea lucrării Se măsoară un set de lentile cu forme constructive diverse biconvexe, biconcave, menisc.

Pentru fiecare lentilă se determină cotele x 1 şi x 2 corespunzătoare celor doi dioptri. Înălţimile calotelor sferice vor fi: h h 1 x1 x o, 9 2 x 2 x o.

  • Optica Ana Maria | Farmacia Ana Maria
  • Epifania centrului medical în vultur
  • Biofizică — Noţiuni de optică.
  • Vid 1, g Reflexia totala.
  • Ochelari de antrenament
  • Grio Grio 1.
  • Unghiurile lor de incidență sunt 30 °, 45 ° și 60 °.

Prelucrarea datelor Datele citite se înscriu în tabelul 2. Înălţimile calotelor sferice se determină cu relaţiile 9 şi 10iar razele de curbură ale dioptrilor rezultă aplicând expresia 8.

Prezentarea lucrării Distanţa focală imagine reprezintă cea mai importantă caracteristică a sistemelor optice, având în vedere faptul că inversul său indică puterea optică.

Focarele, obiect şi imagine, sunt puncte de pe axa optică, al căror conjugat punct de vedere optic află la infinit. Distanţele focale se măsoară de la planele principale la focare.

Just another WordPress.com site

Pentru lentilele sistemele convergente distanţa focală respectiv puterea este pozitivă, iar pentru cele divergente, negativă.

Pentru sisteme situate în vitamine necesare viziunii distanţele focale obiect şi imagine sunt egale în modul, dar de semn contrar.

Metoda directă de determinare a distanţei focale se bazează pe evaluarea absciselor conjugate obiect-imagine pentru o poziţie oarecare a planului obiect. Construcţia grafică a imaginii se realizează cu ajutorul a două raze particulare: una paralelă cu axa optică în spaţiul obiect, care trece prin focarul imagine în spaţiul imagine şi una care trece nedeviată prin punctele nodale fig.

R raza de curbură Oglinzi sferice O oglindă sferică reprezintă un dioptru în care cel de-al doilea mediu nu este transparent ci perfect reflectător. Se defineşte focarul oglinzii F ca fiind punctul în care se întâlnesc razele de lumină care cad pe suprafaţa oglinzii venind de la infinit, paralel cu axul optic principal, după reflexia pe oglindă. Focarul unei oglinzi sferice se află la jumătatea distanţei dintre centrul oglinzii şi vârful acesteia, prin urmare distanţa focală a oglinzii sferice este egală cu jumătatea razei de curbură a acesteia.

Imaginea poate fi reală, dacă cele două raze se întâlnesc efectiv şi în acest caz poate fi proiectată pe un ecran sau alt receptor fizic sau virtuală, dacă numai prelungirile razelor se intersectează.

Natura, poziţia şi mărimea imaginii depind de poziţia planului obiect în raport cu sistemul optic.

Abscisele notate cu a se măsoară de la planele principale ale sistemului. Instalaţia experimentală Pentru măsurarea distanţei focale şi, în general, a caracteristicilor de referinţă ale sistemelor optice se utilizează un banc optic dotat cu suporţi culisanţi în care se montează componentele necesare: sursa de lumină, obiect, sistem optic de analizat, ecran fig.

Dispozitivul de iluminare con Dispozitivul de iluminare conţine o sursa de lumină albă o lampă tungsten halogenun conductor luminos format din fibre optice şi un ansamblu de colimare a fasciculului fig. Tot în figura 3 mai sunt prezentate diafragma reglabilă, pentru controlul mărimii fasciculului incident şi reticulul cu rol de obiect. Figura 4 conţine imaginea a sistemului convergent punct de vedere optic măsurat şi a ecranului, care constă într-un geam opal, fixate în suporţii de susţinere şi reglare.

APLICAŢII Desfăşurarea lucrării Pentru corectitudinea măsurărilor trebuie realizată centrarea sistemului sursă-obiect-lentilă, prin reglarea poziţiei acestora în suporţi, în plan meridian.

Pentru determinarea ordinului de mărime al distanţei focale se vizualizează pe ecran imaginea unui obiect situat la distanţă mare de sistemul optic şi se are în vedere, în continuare, faptul că imagini reale rezultă pentru poziţii ale obiectelor situate între - şi focarul obiect. Se plasează obiectul la o distanţă oarecare în acest interval şi se deplasează axial ecranul până la găsirea planului imagine conjugat.

  1. Articol principal: Istoria opticii.
  2. MODULUL VII: OPTICĂ GEOMETRICĂ - PDF ΔΩΡΕΑΝ Λήψη
  3. CORINA GRUESCU OPTICA TEHNICĂ. APLICAŢII - PDF Free Download
  4. Fata de ochelari hiperopie
  5. Miopia care este problema
  6. Refacerea chirurgicală a recenziilor vederii
  7. Cunoașterea vederii pentru o persoană

Se măsoară distanţele de la sistemul optic la obiect arespectiv la ecran a. Se deplasează suportul cu obiectul în alte poziţii şi se găsesc abscisele conjugate ale ecranului. Se măsoară valorile absciselor a şi a, care se notează într-un tabel.

punct de vedere optic

Prelucrarea datelor Datele măsurate se înscriu în tabelul 1. Expresia distanţei focale rezultă din ecuaţia de formare a imaginii: aa' f'. Pe hârtie milimetrică se trasează un sistem de axe aa fig.

Asevedeași