Tipuri istorice de viziune asupra lumii: niveluri și componente. Budism - Wikipedia

Care este viziunea asupra lumii. Tipurile și formele sale

O altă clasificare foarte utilizată cuprinde două diviziuni, Theravada și Mahayanaultima cuprinzând cele două forme de budism de mai sus. Există însă și alte modalități de împărțire, utilizate atât de savanți cât și de credincioșii budiști.

Terminologia utilizată pentru desemnarea grupurilor religioase este de asemenea diversă menționăm faptul că lucrarea de referință pentru care dezvoltăm aici aceste diviziuni este cea amintită mai sus de Paul Poupard.

Care este viziunea despre lume a unei persoane?

Budismul est-asiatic : numește budismul răspândit în CoreeaJaponiaSingapore și o mare parte din China și Vietnam. Budismul estic este un nume alternativ pentru budismul est-asiatic sau se referă uneori la toate formele tradiționale de budism, în contrast cu budismul vestic răspândit în Europa și America.

Budismul sudic : denumește Theravada, Budismul tantric : este un alt nume pentru Vajrayana și Tantrayana. Budismul tibetan: budismul întâlnit în Tibet.

tipuri istorice de viziune asupra lumii: niveluri și componente chirurgie pentru corectarea miopiei

Hinayana : un termen din Mahayana pentru a desemna Theravada; uneori se utilizează pentru școlile budiste timpurii. Hinayana se traduce prin "micul vehicul" în timp ce Mahayana prin "marele vehicul". Unele școli Mahayana din Japonia, Coreea, China și Tibet nu consideră termenul peiorativ sau denigrator.

laser oftalmic

Lamaismul : un termen învechit, considerat derogatoriu, folosit pentru budismul tibetan. Mahayana : o mișcare religioasă ce s-a desprins din sânul școlilor budiste timpurii și care s-a scindat mai apoi în budismul est-asiatic și cel tibetan. Uneori budismul Mahayana desemnează numai ramura sa est-asiatică. Mantrayana : sinonim pentru Vajrayana. Școala Tendai din Japonia a fost influențată de Mantrayana, conform tradiției.

Sravakayana : un termen alternativ pentru primele școli budiste. Școlile budiste timpurii : sunt școlile în cadrul cărora budismul a fost divizat în primele secole.

Ce este o definiție de viziune asupra lumii. Conceptul de viziune asupra lumii

Dintre aceste școli, doar una a supraviețuit, Theravada. Tantrayana : considerat de obicei o altă denumire a budismului Vajrayana.

Este singura școală budistă timpurie care a rezistat de-a lungul istoriei. Uneori termenul este utilizat pentru a desemna toate școlile budiste timpurii.

Vajrayana: o formă religioasă care s-a desprins din budismul Mahayana. Este de obicei asociat cu budismul tibetan, deși nu există o definiție precisă a acestei diviziuni" Poupard.

  • Ce este fericirea umană?
  • Dicționar ortografic OUTLOOK   - un sistem de opinii despre lume și locul omului, societății și omenirii în ea, asupra atitudinii unei persoane față de lume și de sine, precum și pozițiile de viață de bază ale oamenilor care corespund acestor puncte de vedere, idealurile lor, principiile de activitate, orientările valorice
  • Reduce myopia treatment
  • Dicționar ortografic OUTLOOK - un sistem de opinii despre lume și locul omului, societății și omenirii în ea, asupra atitudinii unei persoane față de lume și de sine, precum și pozițiile de viață de bază ale oamenilor, idealurile sale, principiile de activitate, orientările valorice corespunzătoare acestor puncte de vedere
  • Budism - Wikipedia

Toți budiștii tradiționali sunt de acord că Buddha Shakyamuni sau Gautama Buddha nu a fost singurul buddha: se crede că au existat mulți buddha înaintea lui și că vor exista și viitori buddha de asemenea.

Dacă o persoană obține "trezirea", fără ca neapărat să o și predice comunității, el sau ea devine arhat limba sanscrită sau arahant tipuri istorice de viziune asupra lumii: niveluri și componente pali. Ultimul din cele patru adevăruri nobile, cel care vizează modul de stopare a durerii, cuprinde "drumul sfânt cu opt cărări", unul din fundamentele vieții morale budiste.

Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, având diverse învățături, percepții filosofice, moduri de celebrare a cultului etc. Cu toate acestea, există câteva doctrine comune pentru majoritatea școlilor și tradițiilor budiste, cu toate că doar Theravada le consideră pe toate centrale. S-a constatat că în legătură cu comunitățile budiste se pot face puține generalizări [5]. Budismul prezintă și câteva concepții comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi reîncarnarea " samsara "adică reîntruparea ființei în alte forme de existență pe baza rezultantei faptelor comise și a legilor karmice.

Imaginea științifică a lumii și noile linii directoare pentru viziunea dezvoltării civilizației

Cele trei caracteristici ale existenței[ modificare modificare sursă ] Conform filozofiei budisteexistența, lumea în general are trei caracteristici: non-sinele skt. Anātman pal. Conform lui Buddha sub straturile acestor "agregate" nu există nici un "sine", sufletul veșnic, ceea ce hinduiștii numesc " atman ", fiind doar o iluzie, o irealitate. El consideră că atât trupul, cât și despre deficiența vizuală din 2-9 categorii, senzațiile, mintea și conștiința nu pot constitui un suflet, o entitate veșnică, deoarece se află într-o permanentă transformare, sunt efemere.

Tipuri istorice de viziune asupra lumii. Tipuri de vizualizări și forme ale lumii

Existența unui om este relativă, a fost făcută posibilă prin intersecția unor forțe universale supuse unor schimbări permanente, este dependentă unei legi a cauzalității, tipuri istorice de viziune asupra lumii: niveluri și componente o componentă trecătoare a universului și a timpului, "o flacără în această mare de foc" [7].

Budismul nu admite astfel nimic veșnic, neschimbabil, totul fiind impermanent, schimbător, lipsit de substanță.

tipuri istorice de viziune asupra lumii: niveluri și componente

Astfel, budiștii nu pot vorbi despre un "eu" veșnic, despre un "sine" ca o entitate continuă, permanentă, ci despre "non-eu", "non-sine" sau " anatta ". Această impermanență este totodată și foarte vagă, deoarece prin moartea omului, nu se realizează o tipuri istorice de viziune asupra lumii: niveluri și componente totală a existenței lui, faptele sale, karma sa, fiind transmise într-o viață următoare prin reîncarnare.

Astfel moștenitorul faptelor este același cu cel care le-a comis, dar în același timp este diferit de acesta, are cu totul alte "agregate" componente. Deși par contradictorii, identitatea persoanei reîncarnate cu cea din viața anterioară și diferența, neidentitatea acestora, coexistă.

Aceeași concepție este abordată și în cazul schimbărilor umane ca maturizarea, îmbătrânire, etc. Spre deosebire de hinduismreîncarnarea budistă nu constă în migrarea sufletului de la un trup mort spre embrionul unei viitoare ființe, ci continuarea de către un individ nou a existenței care până atunci se manifesta în cel decedat, conform încărcăturii karmice acumulate. Articol principal: Cele patru adevăruri nobile.

Primul adevăr privește suferința sau durerea dukkha.

  1. Relatii Internationale - International relations - alexandra-alec.ro
  2. Inflamație acută în oftalmologie
  3. Ce este o definiție de viziune asupra lumii. Conceptul de viziune asupra lumii
  4. (DOC) (Filosofia) Conceptul despre lume | Victor Brasoveanu - alexandra-alec.ro
  5. Victor Brasoveanu Concepția despre lume 1 Concepția despre lume.
  6. Tratamentul miopiei fără intervenție chirurgicală prin metode alternative

A fi unit cu ceea ce nu-ți place înseamnă suferință. A fi despărțit de ceea ce-ți place Al doilea Adevăr Nobil identifică originea suferinței în dorința, pofta sau setea tanha care determină reîncarnările.

Buddha distinge trei feluri de dorință: dorința de a satisface plăcerile simțurilor kama-tanhadorința de perpetuare bhava-tanha și dorința morții autoanihilării sau vibhava-tanha. Cea din urmă nu este, însă, o soluție a eliberării deoarece este o sete ca toate celelalte și nu oprește ciclul transmigrărilor.

Al treilea Adevăr Nobil proclamă că eliberarea de suferință constă în anihilarea dorinței.

Definiții istorice[ modificare modificare sursă ] Teoreticienii culturii din secolul al optsprezecelea și începutul secolului al lea și foarte mulți dintre cei de azi identifică cultura și civilizația pe care adesea le opun naturii. Astfel oamenilor cărora le lipsesc semnele culturii înalte par adesea mai naturali și observatorii critică sau dimpotrivă apără elementele culturii înalte care ar inhiba "natura umană". La sfârșitul secolului al XIX -lea antropologii au propus o definiție mai amplă a culturii, definiție care să poată fi aplicată mai multor tipuri de societăți. Ei au definit cultura drept natura umană și au observat că aceasta își are rădăcinile în capacitatea universal umană de a clasifica experiențele, de a le codifica și de a comunica simbolic. În consecință, societățile izolate dezvoltă culturi proprii, originale, dar componente ale diferitelor culturi locale se pot răspândi cu ușurință de la o comunitate la alta.

Stingerea acesteia este Nirvana. În fine, al patrulea Adevăr revelează căile care duc la încetarea suferinței, Buddha oferind un mijloc prin care dorințele pot fi suprimate "Calea cu opt brațe" sau "Calea cu opt cărări" [11].

Care este viziunea asupra lumii. Tipurile și formele sale

Formularea celor patru Adevăruri Nobile urmează structura unei metode din medicina indiană: constatarea bolii, cauza ce a determinat-o, șansele de vindecare și tratamentul bolii.

Buddha însuși se identifica cu un doctor al cărui scop este acela de a trata o persoană grav rănită.

Articol principal: Școala engleză de teoria relațiilor internaționale Teoria societății internaționale, denumită și Școala Engleză, se concentrează pe normele și valorile comune ale statelor și modul în care reglementează relațiile internaționale. Exemple de astfel de norme includ diplomația, ordinea și dreptul internațional. Spre deosebire de neorealism, acesta nu este neapărat pozitivist. Teoreticienii s-au concentrat în special pe intervenția umanitară și sunt subdivizați între solidari, care tind să o pledeze mai mult și pluraliști, care pun o valoare mai mare în ordine și suveranitate.

Ideea de suferință domină întreaga filozofie budistă. Dukkha nu reprezintă doar durere de ordin fizic sau spiritual, ci și durere existențială ce constă în subordonarea față de propriile dorințe și sentimente, dependența de diferite principii și condiții de viață, înstrăinarea de propria persoană, imperfecțiunea, subjugarea ființei sub propria personalitate, sub propriile instincte sau obsesii, etc.

Durerea este cu atât mai mult amplificată, cu cât perspectiva unor viitoare reîncarnări o prelungește la preveni deteriorarea vârstei. Buddhismul nu este pesimist.

  • Cultură - Wikipedia
  • Exerciții pentru a restabili rapid vederea fără ochelari
  • Dezvoltarea de sine Metode de cercetare a imaginii științifice a lumii.
  • II. Materialitatea lumii; Existenţa socială şi umană
  • Ritmul trepidant al evenimentelor pe tărîm economic, politic şi tehnico-ştiinţific, multipla solicitare a atenţiei şi participării noastre la realizarea acţiunilor practice pot crea, uneori, impresia că epoca noastră este cu precădere o epocă a înfăptuirilor materiale exterioare, a eforturilor spre edificarea civilizaţiei tehnice şi dobîndirea bunăstării materiale a societăţii.

Conceptul de suferință nu provine nici din pesimism, nici din nihilism, ci din realism. Buddhismul excelează prin realism critic. Dharmachakraroata cu opt spițe. Cele opt spițe reprezintă " Calea cu opt brațe " a budismului.

Forma circulară a simbolului sugerează perfecțiunea învățăturilor lui Buddha.

Cafeneaua Complexitatii - Cunoasterea intre sacru si profan, o integrare initiatica - 12 martie 2018

Conform unui aforism atribuit chiar lui Buddha, un om care nu urmează Calea cu opt brațe își trăiește viața asemeni unui copil care se joacă preocupat fără să observe că locuința în care se află e cuprinsă de flăcări [13].

Calea cu opt brațe este modul de a îndepărta suferința, a patra parte din cele patru Adevăruri Nobile. Cele opt brațe pot fi împărțite în trei secțiuni: Sila care se referă la acțiuni fizice, la gesturiSamadhi care vizează concentrarea meditativă și Prajñā care dirijează pătrunderea spirituală în adevărata natură a lucrurilor.

Asevedeași