Pierderea acută a vederii la ambii ochi

pierderea acută a vederii la ambii ochi

Pierderea vederii Context Vederea este poate unul dintre cele mai valoroase simţuri şi atunci când este afectată devine o îngrijorare semnificativă pentru pacient. Determinarea cauzei şi recomandarea unui tratament corespunzător revin medicului oftalmolog.

Principalele afectiuni ale ochiului

Pierderea vederii poate fi bruscă sau progresivă, monoculară sau binoculară, parţială sau completă şi poate fi un simptom solitar sau parte a unui sindrom complex. Alte secţiuni ale acestui manual se ocupă cu înceţoşarea vederii, reducerea acuităţii vizuale şi pierderea segmentară a câmpului vizual scotomul.

Această secţiune se va adresa pierderilor abrupte ale întregului câmp vizual sau defectelor vizuale la unul sau ambii ochi care apar în timp scurt. Fiziopatologie Etiologie Pierderea bruscă a vederii sau defectele vizuale care survin în minute până la ore mai degrabă decât în săptămâni sau ani se împart în 3 categorii: vasculare, neurologice şi mecanice.

Sindromul de pierdere a vederii acute

Cauzele vasculare pot fi ischemice sau inflamatorii. Evenimentele vasculare ischemice pot fi aterosclerotice, embolice, infecţioase sau obstructive. Cauzele inflamatorii includ bolile arteriale şi autoimune, deşi cele din ultimul grup tind să fie subacute zile până la săptămâni mai degrabă decât acute.

Cauzele neurologice includ bolile demielinizante, convulsiile de lob occipital mai frecvente la copiimigrena şi etiologiile funcţionale. Cauzele mecanice includ traumatismele, dezlipirea de retină sau de vitros şi afectarea structurilor oculare cauzată de leziunile sau infecţiile faciale.

Pierderea temporară a vederii (amauroză)

Epidemiologie Incidenţa şi prevalenta sunt bazate pe etiologia pierderii vederii. Evaluare Anamneză Din cauza multiplelor şi variatelor cauze de pierdere a vederii, anamneză este esenţială pentru delimitarea etiologiei şi ghidarea evaluării şi a tratamentului. Cunoaşterea anatomiei şi a aportului vascular ale ochilor, nervului optic şi tracturilor optice ajută la realizarea unei anamneze detaliate. Pierderea totală, binoculară a vederii orbire completă Doar dacă nu a existat un traumatism al feţei care să cauzeze leziuni extensive ale ochilor, aceasta este aproape întotdeauna cauzată de boala severă aterosclerotică a circulaţiei posterioare a creierului.

SFATUL SPECIALISTULUI

Vederea este pierdută în decurs de minute până la zile şi revine încet cu variate grade de hemianopsie homonimă. În orice caz, probabilitatea leziunilor bilaterale localizate la nivelul acestor căi este relativ redusă.

Pierderea vederii monocular parţială sau completă Din punct de vedere anatomic aceasta este probabil determinată de un eveniment anterior de chiasma optică. Cauzele ischemice includ arteritele, neuropatia optică anterioară non-arteritică NAIONocluzia venei retiniene centrale sau ocluzia arterială. Etiologiile neurologice includ nevrita optică.

Dacă prezinți vreunul dintre simptomele enumerate mai sus, mergi urgent la medic. Ce poți face? Este important să îi spui medicului cum te simți notează-ți informațiile legate de eventualele afecțiuni de care suferă membrii familiei, care pot conta în evaluarea unor potențiale riscuri fă o listă cu medicamentele pe care le iei, chiar dacă sunt vitaminte, suplimente eliberate fără rețetă fii pregătit să povestești care sunt obiceiurile tale alimentare și regimul de viață întreabă în momentul în care îți faci programarea dacă trebuie să urmezi anumite restricții înainte de consultație notează-ți întrebări pe care să i le adresezi medicului Ce întrebări poți să pui medicului? Ce îmi provoacă aceste simptome? Ce analize și teste trebuie să fac?

Arterita este în mod tipic precedată de săptămâni sau luni de cefalee şi frecvent amauroză fugax şi claudicaţia maxilară. NAION apare de obicei la pacienţi peste 50 de ani, cu predominanţă la femei.

examen medical militar la oftalmologi

Incidenţa este de la Poate fi bilaterală şi poate să nu cauzeze pierderea totală a vederii, dar întregul ochi poate fi afectat.

Se consideră a fi un proces ischemic cauzând edemaţierea vaselor nervilor optici la locul în care nervul părăseşte ochiul. În mod tipic nedureroasă, este frecvent asociată cu hipertensiunea, diabetul şi prezenţa altor boli aterosclerotice. Ocluzia arterei centrale a retinei cauzează în mod tipic orbire nedureroasă monoculară.

Incidenţa este estimată la 0,85 din Etiologia este în mod tipic embolică şi este asociată cu fumatul şi bolile cardiovasculare. Pacienţii sunt de obicei în a 7-a decadă sau mai vârstnici, dar pot fi tineri adulţi.

Dureri groaznice de cap si pierderea vederii » Secțiunea: Forum medical Debuteaza cu incetosarea vederii pe partea stanga, de jos in sus. Ma moleseste si pe masura ce se diminueaza 'ceata', se instaleaza Nici nu stiu la ce medic sa merg

Ocluzia ramurii arterei retiniene are aceleaşi asocieri ca ocluzia arterei centrale a retinei, dar un ram mai mic este afectat şi pierderea vederii este parţială. Embolii pot porni de la aterom sau pot rezulta din alte etiologii ale embolismului.

pierderea acută a vederii la ambii ochi

Ocluzia venei centrale retiniene OVCR este o cauză destul de comună a cecităţii monoculare bruşte, în mod tipic la bărbaţi peste 65 de ani, apărând la puţin peste 2 la 1.

Bărbaţii şi femeile sunt afectaţi în număr aproximativ egal.

Pierderea vederii

Majoritatea OVCR sunt ischemice de la un tromb intramural şi sunt asociate cu boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet şi glaucom cu unchi deschis. Ocluzia este posterioară de lama cribriformă. Ocluzia ramurii venei retiniene BRVO apare la încrucişările arteriovenoase. Artera comprimă venula inducând tromboza. Problemele predispozante includ hipertensiunea, bolile cardiovasculare şi glaucomul.

Pierderea vederii | alexandra-alec.ro

Gradul pierderii vizuale este dependent de gradul de afectare al retinei. Nevrita optică nu este la fel de abruptă ca alte cauze de pierdere monoculară a vederii.

Se dezvoltă de obicei în zile cu pierderea vederii colorate şi a percepţiei de adâncime, progresând spre scăderea acuităţii vizuale mai degrabă decât orbire, dar poate fi bilaterală. Cauzele includ scleroza multiplă, boala Lyme şi neurosifilisul şi poate fi idiopatică. Nevrita optică idiopatică afectează femeile mai frecvent decât bărbaţii.

Pacienţii sunt în mod tipic în a 3-a decadă pierderea acută a vederii la ambii ochi de obicei este afectat un singur ochi. Dezlipirea retinei începe în mod tipic la periferie şi este observată ca pierderea periferică a vederii, adeseori descrisă ca o cortină peste vederea laterală.

Vederea centrală este afectată dacă este implicată detaşarea maculei.

  • Poate apărea brusc sau treptat şi poate afecta unul sau ambii ochi.
  • Deshidratarea este o cauză majoră de mortalitate şi morbiditate la copii.
  • Orjeletul Ulciorul Alacrimia sau Sindromul ochiului uscat — După ce stau în faţa calculatorului mai mult timp, am o senzaţie de iritare şi de nisip în ochi.
  • Refacerea vederii cu hiperopie

Dezlipirea este produsă de lichidul care se acumulează în spaţiul subretinian din cauza unui număr de etiologii inclusiv în asociere cu detaşarea posterioară de vitros, mai frecvent întâlnită la bărbaţii miopi cu vârsta peste 45 de ani. Pe măsură ce vitrosul împinge pierderea acută a vederii la ambii ochi, raze periferice de lumină fotopsia sunt observate. Dezlipirea secundară de retină este asociată cu hipertensiunea severă, glomerulonefrita cronică, ocluziile venoase retiniene, angiomatoza retiniana, papiledemul, inflamaţia postoperatorie, tumorile, uveita granulomatoasă şi vasculitele.

Migrena retiniana diferă de migrena comună sau clasică pentru că cefaleea nu este o parte proeminentă a complexului simptomatic. Pierderea recurentă, unilaterală a vederii cu durată de minute până la aproximativ o oră este modelul.

  1. Pierderea vederii
  2. Dureri de cap după vedere
  3. Scrisori oftalmolog
  4. Semne timpurii care indica pierderea vederii de Roxana Nitescu Miercuri, 11 Iulieora Semnele care indica pierderea vederii la adulti, partiala sau totala, pot fi atat de subtile incat nici sa nu le remarci pana cand nu apare o problema majora, cum ar fi dificultati in a-ti concentra privirea sau o iritatie, moment in care poate fi descoperit ceva mai grav.

Trebuie diferenţiată de etiologiile ischemice. Traumatismele sunt de obicei evidente din anamneză şi examinare nu viziune clară pot include traumatisme cu obiecte netede sau ascuţite, arsuri chimice sau termice şi corpi străini. Pierderea binoculară, parţială a vederii Patologia tractului optic rostral de chiasmă posterior va fi implicată în pierderea binoculară a vederii care este debutată abrupt sau rapid.

Pierderea cronică a vederii, precum retinopatia diabetică, glaucomul şi degenerescenta maculară nu vor fi abordate în această secţiune. Restul includ traumatisme, tumori, proceduri neurochirurgicale, boli demielinizante şi cauze neelucidate.

Semne timpurii care indica pierderea vederii

Anamneză singură poate să nu distingă între accidentele vasculare arteriale şi neoplasmele mici. Prezenţa factorilor de risc pentru accident vascular cerebral şi boala aterosclerotică cunoscută în alte organe cresc probabilitatea acestei etiologii.

Un istoric de afecţiuni maligne va face boala metastatică o posibilitate. Un neoplasm cerebral primar poate fi asociat medicul oftalmolog Zhukovsky cefalee sau alte deficite neurologice. Adeseori pacientul nu va recunoaşte pierderea vederii, care va fi determinată doar prin examinarea fizică pentru o altă acuză.

Cu cât este mai mare deficitul de câmp şi cu cât este mai concordant în formă şi poziţie, cu atât leziunea este localizată mai posterior în axa vizuală. Examinare Căutaţi dovezile unui traumatism. Efectuaţi acuitatea vizuală, examinaţi mişcările extraoculare şi câmpurile vizuale prin confruntare.

concept de viziune asupra lumii viziune de con

Evaluaţi egalitatea papilară şi răspunsul direct şi consensual. Examinaţi fundul de ochi prin oftalmoscopie directă. În unele cazuri, un examen oftalmologie detaliat poate fi necesar. Dacă anamneză este sugestivă pentru boli sistemice, examinarea adecvată trebuie de asemenea inclusă, de exemplu, semnele vitale, auscultaţia carotidelor şi a inimii dacă se au în vedere boli embolice sau aterosclerotice, palparea arterelor temporale dacă se suspectează arterita temporală şi examenul neurologic general atunci când se iau în considerare accidentul vascular cerebral sau scleroza multiplă.

Investigaţii Tomografia computerizată este utilă pentru evaluarea traumatismelor şi în diagnosticul tumorilor cerebrale. În scopul diagnosticării pierderii vederii, imagistica prin rezonanţă magnetică va fi probabil un studiu imagistic mai folositor atâta timp cât nu se suspectează corpi străini intraoculari ferometalici. Ţesturile moi sunt bine delimitate, tumorile şi accidentele vasculare şi anomaliile sunt vizualizate de asemenea şi în combinaţie cu angiografia prin rezonanţă magnetică pot evalua ateroscleroza.

Viteza de sedimentare este importantă în diagnosticul arteritei.

  • Cum computerul strică vederea
  • Medicul oftalmolog pediatru

Ei pot conserva componentul aferent al răspunsului papilar. Dacă pierderea vederii este parţială şi se observă un embol strălucitor într-o ramură arterială sau o arteră care se opreşte abrupt, este vorba probabil despre ocluzia unei ramuri a arterei retiniene.

Atacul de glaucom: cum se manifestă și cum se tratează

Ocluziile ramurilor pot fi dificil de văzut cu oftalmoscopia directă. Ocluzia venei centrale retiniene Ocluzia venei centrale retiniene se prezintă cu pierderea monoculară, hemoragie şi edem, obscurizarea discului şi defect papilar aferent.

refacerea vederii cu exerciții fizice testarea vederii de aproape

Pierderea parţială, răspunsul pupilar normal, hemoragia limitată la o zonă mică distal de o încrucişare arteriovenoasă la pacienţii cu riscuri aterosclerotice este probabil o BRVO. Neuropatia ischemică non-arteritică Neuropatia reglementări privind cabinetul oftalmologului non-arteritică se prezintă cu pierdere monoculară fără hemoragie pierderea acută a vederii la ambii ochi emboli şi un disc palid, adeseori hrană pentru vederea slabă persoanele de vârstă mijlocie.

Bolile demielinizante Bolile demielinizante se pot prezenta cu creşterea şi scăderea înceţoşării privirii sau pierderea de obicei parţială şi frecvent pierdere monoculară, mai ales dacă există un istoric de scleroză multiplă sau pacientul este în grupul de vârstă obişnuit.

Pierderea acută a vederii la ambii ochi retiniană Dezlipirea retiniană se prezintă cu pierdere conjunctivita stratulat monoculară cu flocoane nou apărute şi fotopsie.

Dacă înceţoşarea retinei este observată la examinare, poate exista o viziune shichko de retină, deşi aceasta poate fi dificil de observat cu oftalmoscopia directă.

Dintre toate formele de glaucom, închiderea unghiului are cele mai multe șanse să conducă la o pierdere permanentă a vederii, iar criza acută produce cele mai mari daune. În cazul unui ochi sănătos, lichidul din interiorul ochiului, numit umoare apoasă, este produs continuu și drenat, astfel încât nu apare presiune intraoculară. Acest lichid nu are legătură cu lacrimile, care se formează la exteriorul ochiului.

Leziunile lobare occipitale bilaterale Leziunile lobare occipitale bilaterale vor determina cecitate binoculară totală şi sunt cauzate probabil de un accident vascular cerebral, mai ales dacă debutul este brusc.

Leziunile tractului optic Leziunile tractului optic cauzează diferite defecte de câmp vizual.

noutăți privind dizabilitatea vizuală nu există un stoc de hiperopie la copii

Pierderea monoculară totală fără modificări vasculare la fundul de ochi pot fi determinate de o leziune la nivelul nervului optic. Hemianopsia bitemporală indică o leziune a chiasmei optice.

Asevedeași