Radiația electromagnetică a afișajului la vedere

Referit de Cuprinsul Actului "Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea, punerea în funcțiune și exploatarea instalațiilor de detectare, radiația electromagnetică a afișajului la vedere și alarmare a incendiilor din construcții, în scopul îndeplinirii cerinței esențiale a construcțiilor și de satisfacere a exigențelor de siguranță a utilizatorilor. Normativul este destinat proiectanților, executanților, verificatorilor de proiecte, experților tehnici și responsabililor tehnici cu execuția, proprietarilor sub orice titlu și utilizatorilor construcțiilor care se echipează cu astfel de instalații.

Prevederile normativului se aplică instalațiilor precizate la art. Nu fac obiectul prezentului normativ instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare a incendiilor pentru:— construcții subterane hidroenergetice; Standardele de referință menționate în prezentul normativ se consideră cu ediția în vigoare Capitolul 6.

În anexă la prezentul normativ sunt prezentate exemple de calcul. Capitolul 2 2.

Constituie suportul de transmisie a mesajelor și a comenzilor în cadrul unei instalații de detectare, semnalizare și alarmare incendiu. Acesta poate fi un semnal analogic real adevărat sau un echivalent al valorii sesizate codat digital.

REGLEMENTĂRI 09/03/ - Portal Legislativ

Echipamentul de alimentare cu energie include multiple surse de alimentare sursa de bază - rețeaua electrică națională, surse de rezervă: baterie de acumulatoare, grup electrogen, UPS. Instalarea poate fi executată de una sau mai multe părți. Ordinul MAI nr. De regulă, acest sistem este susținut de programe specializate rulate pe diverse sisteme informatice.

Stările de funcționare recunoscute în standardul european SR EN sunt următoarele:— starea de alarmă la incendiu, când este semnalizată alarma la incendiu; Într-o zonă de detectare se pot asocia maxim 32 de detectoare automate sau 10 declanșatoare manuale de alarmare.

Sub Lupă - Undele electromagnetice - Adrian Vornicu

Capitolul 3 3. Instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie să se proiecteze în conformitate cu prevederile prezentului normativ și a reglementărilor tehnice specifice. Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie alese în conformitate cu prevederile SR EN Trebuie respectate toate restricțiile referitoare la proiectarea și planul de montare a sistemului oferite în tema de proiect.

Părțile componente trebuie să fie în conformitate cu părțile corespondente ale acestui normativ și cu părțile corespunzătoare din SR EN Dispozitivele care nu includ un element de decizie nu pot radiația electromagnetică a afișajului la vedere conforme cu partea corespondentă a prezentului normativ decât dacă ele sunt conectate la partea din sistem care include elementul de decizie.

Conformitatea unei componente cu normativul nu garantează că această componentă funcționează în mod corect când este conectată la o altă componentă din normativ care-i corespunde de exemplu un echipament de control și semnalizare cu un detector de căldurănumai dacă ambele componente verificate împreună satisfac condițiile pentru un sistem.

O instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendiu este alcătuită din următoarele elemente componente fig. Documentația tehnico-economică stabilește măsurile, tehnicile, procedeele și organizarea instalațiilor de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu.

Dimensionarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare incendiu și amenajarea spațiilor necesare instalării echipamentelor aferente se stabilește de proiectant pe baza destinației construcției, caracteristicilor specifice ale produselor utilizate și în funcție de pericolul prognozat.

Instalația de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie proiectată astfel încât activarea sistemelor de stingere a incendiilor să nu pună în pericol radiația electromagnetică a afișajului la vedere aflate în zona protejată. Se vor lua măsuri de protecție a acestora atât în cazul alarmelor reale cât și în cazul alarmelor false. În completarea destinației principale a IDSAI, acestea pot fi folosite pentru monitorizarea și comanda directă sau indirectă a unor sisteme sau dispozitive auxiliare, vezi 3.

Funcționarea sau defectul unui element al dispozitivelor auxiliare trebuie să nu pericliteze funcționarea sistemului de detectare a incendiilor sau să împiedice transmiterea unui semnal către alte dispozitive auxiliare. Toate echipamentele prevăzute în sistem trebuie să asigure compatibilitatea în conformitate cu recomandările din SR EN Sistemul trebuie proiectat astfel încât să limiteze efectele unor defecte ale cablurilor sau ale conexiunilor vezi cap.

Proiectul sistemului trebuie realizat astfel încât să se prevină pe cât posibil alarmele false vezi cap. Documentația tehnică elaborată de proiectant trebuie să conțină Se recomandă ca ECS să asigure monitorizarea unei arii de maxim m², dar nu mai mult de detectoare. În cazul utilizării unui echipament de control și semnalizare, vor fi asigurate următoarele Dacă numărul de detectoare a căror stare prelucrată de ECS este mai mare deatunci vor fi operaționale cel puțin În cazul în care unitatea centrală funcționează în regim de avarie, aceasta va trebui să semnalizeze starea de alarmă.

Unitățile centrale de procesare, un concentrator sau un echipament de semnalizare și de control care sunt instalate în sisteme cu peste detectoare, cu o întindere totală de peste m² trebuie să aibă un sistem redundant de procesare.

Astfel, în cazul unei avarii la unitatea centrală de procesare, se asigură procesarea semnalelor recepționate de la zonele de detectare.

Sensor Instruments

Dacă spațiul protejat are o arie mai mare de m² sau mai mult de de elemente detectoaretrebuie prevăzut un sistem de management al situațiilor de pericol, pentru a facilita identificarea zonei de unde s-a făcut alarmarea. La o cale de transmisie se vitamine și vedere conecta dispozitive amplasate pe o suprafață desfășurată a construcției de maximum 6.

Proiectarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie efectuată în așa fel încât un defect scurt-circuit sau circuit deschis al unei căi de transmisie nu va provoca pierderea a mai mult de o zonă de detectare cu o suprafață maximă de m² dar nu mai mult de 32 de detectoare automate sau 10 declanșatoare manuale de alarmare sau a unei zone de alarmare.

Pentru aceasta se vor folosi izolatoare de scurtcircuit în situațiile în care nu sunt incluse în dispozitivele de alarmare în rețelele în buclă. Izolatoarele de scurtcircuit pot fi utilizate și pentru separarea funcțiilor menționate la 3. Dacă zona de detectare are o arie mai mare de m² trebuie utilizate sisteme adresabile care să facă posibilă localizarea detectorului care a declanșat alarma.

Pentru realizarea căilor de transmisie se pot utiliza căi de comunicație radio, certificate în conformitate cu recomandările din SR EN Stabilirea zonelor de detectare se face astfel încât locul alarmei să fie ușor depistat în cel mai scurt timp posibil din indicațiile oferite de echipamentul de control și semnalizare.

Trebuie elaborate proceduri pentru verificarea semnalelor de alarmare și intervenții ulterioare. Stabilirea zonelor de radiația electromagnetică a afișajului la vedere trebuie să ia în considerație planul intern al clădirii, dificultățile posibile de deplasare și verificare, prezența altor pericole posibile precum și situarea zonelor de alarmă.

Condiții privind stabilirea zonei de detectare Stabilirea zonelor de alarmare depinde de nevoia de diferențiere între tipurile de alarmă folosite. Dacă se va folosi un semnal de alarmă unitar nu este necesară împărțirea în zone diferite. Mai multe zone de detectare pot declanșa o singură zonă de alarmare.

Semnalul de alarmă trebuie transmis în conformitate cu prevederile subcapitolului 3. Factorii care condiționează alegerea tipului de detector sunt Detectoarele utilizate trebuie să fie acelea care vor furniza cea mai rapidă avertizare de încredere conform condițiilor menționate la art.

Nu există un tip de detector adecvat pentru toate aplicațiile, iar alegerea finală depinde de condițiile date. Detectoarele adresabile trebuie să comunice către echipamentul de control și semnalizare sau să semnalizeze local starea de defect sau murdărire.

Ce este luminiscenţa?

Deoarece nici un detector nu poate corespunde tuturor aplicațiilor, alegerea finală depinde de anumiți parametri specifici. Uneori, pentru anumite aplicații, se optează pentru o îmbinare de diferite tipuri de detectoare. Detectoarele punctuale de fum și căldură necesită existența unui tavan sau a unei suprafețe similare pentru a dirija produsele de ardere dinspre conul de ardere. Ca urmare, ele sunt adecvate utilizării în majoritatea clădirilor, însă sunt în general inadecvate utilizării în exterior.

Detectoarele de flacără se pot utiliza în exterior sau în incinte cu tavane foarte înalte, unde detectoarele de căldură și de fum sunt inadecvate. Astfel se poate face o distincție mai bună între alarmele reale și cele false. Detectoare de fum Atât detectoarele de fum de tip optic cât și cele cu cameră de ionizare au o gamă suficientă de răspuns pentru a fi alese în majoritatea aplicațiilor. Detectoarele de fum cu camera de ionizare sunt sensibile în special la fumul care conține particule mici precum cele produse în incendiile cu flacără deschisă și propagare rapidă, dar sunt mai puțin sensibile la particulele mari aflate în fumul dens, care poate fi produs de materiale ce ard mocnit.

Detectoarele optice de fum care sunt sensibile la particulele mari și radiația electromagnetică a afișajului la vedere din punct de vedere optic, regăsite în fumul dens, sunt mai puțin sensibile la particulele mici. Detectoarele de fum prin aspirație utilizează un sistem de tuburi pentru a testa atmosfera zonei aflată sub supraveghere și pentru a duce radiația electromagnetică a afișajului la vedere la un detector.

Un tub de preluare a fumului are mai multe orificii de aspirație. Densitatea fumului la detector va corespunde valorii medii a densității fumului preluat de la toate orificiile de aspirare. Detectoarele din sistemul de aspirare a fumului sunt adesea utilizați frecvent pentru a supraveghea echipamentele electronice, spațiile pentru arhive etc.

Radiația electromagnetică a afișajului la vedere general, detectoarele de fum furnizează un răspuns mai rapid decât detectoarele de căldură, însă pot fi mai predispuse la furnizarea alarmelor false, dacă nu sunt instalate corespunzător. Atunci când din procesele de producție rezultă fum, abur, praf etc. Detectoarele lineare sunt potrivite în cazul supravegherii, de exemplu, a încăperilor întinse, fig. Detectoarele de fum nu pot detecta produsele provenite din arderea curată a unor lichide ca de exemplu alcoolul.

Dacă arderea este de așteptat să se limiteze la astfel de materiale, vor fi utilizate în zona respectivă detectoare de căldură sau de flacără. Detectoare de căldură Detectoarele de căldură sunt în general considerate cel mai puțin sensibile dintre toate tipurile de detectoare.

Detector magnetic. Detector neobișnuit de câmpuri electromagnetice Detector magnetic

Un detector de căldură semnalizează atunci când flăcările ating aproximativ o treime din distanța de la baza focului la tavan. Detectoarele de căldură cu gradient de temperatură sau termodiferențiale se vor utiliza în locuri cu variații lente sau nesemnificative ale temperaturii, în condițiile activității normale, unde alarma trebuie declanșată la creșteri rapide sau depășirea unei valori limită a temperaturii.

Detectoarele de prag de temperatură sau termomaximale se vor utiliza în locuri cu variații mari de temperatură, în cazul activității normale și unde trebuie semnalizată ca alarmă depășirea unei valori maxime a acestei temperaturi. Clasificarea detectoarelor de căldură conform SR EN este dată în tabelul 3.

Detectoare de flacără Detectoarele de flacără sesizează radiațiile unei flăcări. Pot fi identificate radiațiile în ultraviolet, radiațiile în infraroșu sau o combinație dintre cele două tipuri de radiații. Detectorul de flacără trebuie să fie sensibil la spectrul de radiație produs de flacăra generată de materialele combustibile din zona supravegheată de acesta. Detectoarele de flacără pot reacționa la un incendiu mai rapid decât un detector de fum sau de căldură.

Detectoarele de flacără sunt utilizate în special în următoarele aplicații Detectoarele de flacără trebuie utilizate doar dacă există o linie vizuală către zona supravegheată.

Detectoarele de flacără UV nu trebuie utilizate în încăperi cu degajări de praf, ceață sau fum. Trebuie evitate zonele cu depuneri de ulei, grăsimi și praf. Radiațiile ultraviolete pot să nu fie sesizate de un detector de radiația electromagnetică a afișajului la vedere UV dacă focul arde mocnit producând fum, înainte de apariția flăcării.

În clădirile unde, cel mai probabil, materialele vor arde la foc mocnit, detectoarele de flacără UV trebuie să fie folosite împreună cu detectoare de alt tip. Detectoarele de flacără IR pot fi utilizate în încăperi unde un incendiu mocnit este probabil a apărea în zona supravegheată deoarece radiațiile în infraroșu penetrează fumul dens.

Dezvoltarea de sine În ce cazuri apare o undă electromagnetică.

Depunerile de pe sistemele optice pot reduce performanța detectoarelor de flacără până la nefuncționarea acestora. Periodic trebuie curățate sistemele optice. Declanșatoare manuale de alarmare butoane de semnalizare manuală Se recomandă ca în cadrul aceleeași instalații de detectare, semnalizare și alarmare incendiu declanșatoarele manuale să fie de același tip.

Declanșatoarele manuale de alarmare pentru instalația de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie să se diferențieze clar în raport cu cele utilizate pentru alte scopuri. Declanșatoarele manuale de alarmare trebuie să fie ușor de identificat și folosit, astfel încât, orice persoană care sesizează un incendiu să poată transmite semnalul de incendiu prin intermediul acestuia, fără să fie necesară citirea în prealabil a unor instrucțiuni laborioase.

Transmisia semnalului de alarmare datorat unui declanșator manual se face fără întârziere către dispeceratul central de recepție a alarmelor. Se recomandă utilizarea declanșatoarelor manuale de alarmare de tip B ori de câte ori există riscul acționării accidentale sau când este necesară a asigura o protecție fizică a acestora. Detectoarele trebuie să fie însoțite de date tehnice ca să permită corecta instalare și întreținere.

Detectoarele trebuie să fie prevăzute și în zonele ascunse, unde incendiul ar putea izbucni sau s-ar putea propaga. Declanșatoarele manuale de alarmare trebuie amplasate astfel încât orice persoană radiația electromagnetică a afișajului la vedere depistează un incendiu să poată transmite o alarma la echipamentul de control și semnalizare cu rapiditate și ușurință.

Fiecare cameră supravegheată sau spațiu închis trebuie să conțină cel puțin un detector. Factorii care trebuie luați în considerare la amplasarea detectoarelor radiația electromagnetică a afișajului la vedere supravegheată; Amplasarea detectoarelor în raport cu elementele de construcție, de instalații sau materialele depozitate Distanța dintre un detector și perete nu trebuie să fie mai mică de 0,5 m.

Plasmă - Wikipedia

Tavanele cu elemente suspendate, de exemplu conductele de aer condiționat, vor fi considerate ca fiind plate dacă există un spațiu minim de 15 cm între tavan și acele elemente a se vedea fig. În cazul radiația electromagnetică a afișajului la vedere cu grinzi, traverse sau cu elemente de instalații suspendate de exemplu, conducte de aer condiționat care trec pe sub tavan la o distanță mai mică de 0,15 m de acesta, distanța minimă laterală la care se amplasează un detector de incendiu va fi cel puțin 0,5 m a se vedea fig.

Nu trebuie să existe echipamente sau materiale depozitate pe radiația electromagnetică a afișajului la vedere rază de 0,5m în lateral și sub detectoare a se vedea fig. Amplasarea detectoarelor de incendiu în raport cu tavanul încăperii supravegheate și stabilirea distanțelor orizontale maxime dintre detectoare Performanța detectoarelor de fum și de căldură, cu excepția detectoarelor liniare sau cu aspirație, depinde de existența unui tavan situat deasupra detectorului, aproape de acesta.

Utilizarea detectoarelor este limitată de înălțimea incintei protejate viziune kiwi Detectoarele trebuie amplasate astfel încât elementele sale sensibile să se situeze în limitele menționate în tabelul 3.

În cazul în care este posibilă stratificarea aerului în spațiul de supravegheat în caz de incendiu, fumul se va aplatiza și va forma un strat înainte de a ajunge la tavanpe lângă detectoarele ce se vor amplasa la tavan se vor prevedea și detectoare ce se vor amplasa la înălțimea de stratificare. Numărul de detectoare va fi calculat astfel încât aria de detectare a unui detector A max să corespundă valorii din tabelul 3.

Termometru de Camera HT-02D Handheld Digital IR infraroşu termic imagistică

Aria A max din tabelul 3. Distanța minimă între detectoarele aflate în interdependență este 2,5 m; Interdependența dintre două detectoare sau două zone de detectare se recomandă în spațiile în care se pot produce alarme false datorită condițiilor de mediu, ca de exemplu:— degajări mari de praf din procesul tehnologic; Pentru detectoarele punctuale de detectare a fumului și a căldurii distanța orizontală de la orice punct din zona supravegheată la cel mai apropiat detector nu trebuie să depășească valoarea precizată în tabelele 3.

Detectoarele de căldură trebuie montate direct sub tavan.

În cazul detectoarelor de fum, distanța dintre detector și tavan depinde de unghiul de înclinare al tavanului și de înălțimea camerei. În cazul unui tavan fals care permite circulația aerului de exemplu deschizături, grilaje etc.